Patriarhul Chiril și revista "Forbes France": 5 întrebări și 5 răspunsuri

Primatul Bisericii Ortodoxe Ruse Chiril a vorbit despre atitudinea Bisericii față de afaceri și economie. Imagine: UJO

Patriarhul BORu a vorbit pentru presa occidentală despre un subiect rareori comentat de Biserică, dar care îi interesează pe mulți – atitudinea față bani și economie.

La 20 noiembrie 2021, Patriarhul Chiril al Bisericii Ortodoxe Ruse a împlinit 75 de ani. Cu puțin timp înainte de aniversare, agenția franceză a revistei Forbes a publicat un interviu cu Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, în care el a vorbit despre atitudinea Bisericii față de "lumea din afară": economie, oligarhi, tehnologii digitale și nu numai. Oferim o analiză a întrebărilor adresate de corespondentul renumitei reviste de afaceri și răspunsurile Sanctității Sale.

Screenshot: versiunea online a revistei "Forbes France"

Nu vom cita în întregime textul întrebărilor și al răspunsurilor, dar vom încerca să înțelegem sensul acestora în contextul situației de astăzi care predomină în sfera comunicării între Biserică și societatea secularizată. Traducerea în limba rusă a interviului poate fi găsită pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Revista Forbes, un scurt istoric

Revista Forbes a fost fondată de Bertie Forbes în 1917 în Statele Unite. În prezent este una dintre cele mai autoritare publicații economice și financiare din lume, cu un tiraj de peste 650 000 de exemplare și un auditoriu general de 6,3 milioane de oameni. Este unul dintre purtătorii de cuvânt ai capitalismului ca ideologie globală. Motto-ul revistei este «The Capitalist Tool»  ("Instrumentul capitalistului").

Conversația corespondentului Forbes France, Basile Marin, cu Sanctitatea Sa Patriarhul rus a fost un dialog între un om care gândește în paradigma capitalismului și un purtător al unei conștiințe religioase diferite.

Întrebarea 1: Biserica este invitată să formuleze un model economic

Cu prima sa întrebare, Basile Marin i-a propus de fapt Patriarhului Chiril să formuleze un nou model economic nou, diferit atât de modelul capitalist, cât și de cel pe care l-a numit "marxism revoluționar". În același timp, corespondentul Forbes France a numit învățătura ecleziastică din sfera socio-economică o "binevoință altruistă". Întrebarea sună astfel:

"Știința economică postulează egoismul natural al omului, care urmărește scopul să maximizeze plăcerea individuală, adesea prin păcat. Cum poate bunăvoința altruistă să ofere o a treia cale între capitalismul hipermaterialist și marxismul revoluționar?".

Vom nota faptul că Întâistătătorul Bisericii Autocefale a răspuns la o întrebare care nu intră deloc în sfera activității bisericești în lumea noastră pământească. Biserica îi unește pe oameni cu Hristos, Ea arată omului calea către Împărăția Cerurilor și nu are sarcina să ofere lumii a treia, a patra sau a zecea cale de dezvoltare economică. Mântuirea omului și viața lui conform poruncilor Evangheliei sunt posibile în orice model economic și orice formă de guvernare. Cu întrebarea sa, corespondentul îi impune Patriarhului un dialog în propriul sistem de coordonate. Dar Santitatea Sa Patriarhul Chiril încearcă să-i explice lui Basile și cititorilor revistei într-un limbaj accesibil că viziunea Bisericii despre lume este cu totul alta. El spune: "Oare nu degradarea morală a unei societăți fără Dumnezeu, care dă naștere dorinței nestăpânite de a poseda bunuri materiale, de a se îmbogăți prin orice mijloace, inclusiv prin înșelăciune, corupție, criminalitate și distribuirea nedreaptă a supraprofiturilor constituie sursa de criză?".

Adică cauzele crizei economice în care lumea de astăzi se scufundă din ce în ce mai adânc sunt refuzul omenirii de a crede în Dumnezeu și, ca urmare, degradarea morală, care, la rândul său, duce la fenomenele sociale negative enumerate de Patriarhul Chiril. Biserica nu poate oferi societății o "a treia cale", dar potrivit Patriarhului, "datoria Bisericii este de a-i chema pe cei care dețin pârghiile puterii economice să-și înțeleagă responsabilitatea lor față de Dumnezeu, creaturile Sale și oameni, și să dea mărturie de asta prin preocuparea reală pentru bunăstarea celor care muncesc". Biserica nu poate spune în cadrul cărui model economic trebuie realizat acest lucru, dar poate oferi baza pe care va fi posibilă construirea unui model economic eficient și o societate armonioasă.

Există o singură cale eficientă de a depăși impasul social și economic contemporan – să te ghidezi după Cuvântul lui Dumnezeu, oriunde omul trebuie să facă o alegere.

Patriarhul Chiril

"Biserica se adresează omului, fie că el este antreprenor, bancher, muncitor sau țăran, și se bazează pe Evanghelie, nu pe o platformă politică și economică. Există o singură modalitate eficientă de a depăși impasul social și economic contemporan – să te ghidezi după Cuvântul lui Dumnezeu, oriunde omul trebuie să facă o alegere", a spus Patriarhul Chiril.

Întrebarea 2: Cămătăria și lăcomia oligarhilor

Basile Marin pare să fi înțeles că Biserica nu este instituția de la care  se poate cere formularea de teorii economice, așa că a doua întrebare a sa este însoțită de observația că "liderii creștini nu sunt economiști profesioniști", și apoi îi cere Patriarhului Chiril să-și exprime opinia asupra catastrofei economice din anii '90 și redresarea ulterioară a acesteia. Întrebarea a fost formulată astfel: "Veți spune că haosul economic și social din Rusia din anii 1990 a fost cauzat de lăcomia excesivă a oligarhilor ruși (care au jefuit statul rus) și a bancherilor occidentali (care au dus-o la faliment)?"

O definiție uimitor de exactă a ceea ce s-a întâmplat!

Structura întrebării indică faptul că corespondentul a legat deja situația economică de calitățile morale ale oamenilor de care depindea această situație. Însă Sanctitatea Sa Patriarhul rus îl duce și mai departe pe Basile Marin și îi arată că trebuie să ne uităm nu atât la catastrofa economică din anii ’90, cât la cauzele corectării situației, care se află din nou în planul spiritual. "Statul rus a reușit în multe feluri să depășească efectele colapsului economic și social din anii 1990 și cred că acest lucru nu a fost posibil fără mila lui Dumnezeu față de poporul nostru care a trecut prin vremuri de persecuție pentru credință. La urma urmei, distrugerea modului de viață format în anii sovietici <...> s-a întâmplat concomitent cu înflorirea vieții bisericești, revenirea la tradițiile spirituale. Sunt convins că procesele de renaștere spirituală a poporului nostru, care au început în anii 90 ai secolului trecut, au pus bazele fenomenelor pozitive în economie și viața socială din anii 2000".

Patriarhul Chiril a fost de acord că "da, anii 1990 au fost o perioadă de patimi nestăvilite în Rusia, inclusiv lăcomia nestăpânită. Îmbogățirea era considerată singura valoare pentru care orice mijloc era bun". Dar în același timp, în anii 1990 au fost restaurate mii de biserici și sute de mănăstiri și un număr imens de oameni s-au convertit la credința ortodoxă și tocmai aceasta, nu altceva, a fost motivul real pentru care situația economică a început să se amelioreze.

În ceea ce privește încasarea dobânzilor bancare, Patriarhul a atras atenția doar asupra faptului că o mulțime de oameni sunt nedreptățiți de activitățile organizațiilor de microfinanțare, care dau cu împrumu bani pentru o scurtă perioadă de timp la o dobândă uriașă, dar nu a spus nimic despre principiul cămătăriei. Sfânta Scriptură a Vechiului Testament răspunde la această întrebare după cum urmează: "Să nu dai cu camătă fratelui tău nici argint, nici pâine, nici nimic din câte se pot da cu camătă. Celui de alt neam să-i dai cu camătă; iar fratelui tău să nu-i dai cu camătă, ca Domnul Dumnezeul tău să te binecuvânteze întru toate câte se fac de mâinile tale în pământul în care mergi ca să-l iei în stăpânire" (Deut. 23:19-20). Cum această instrucțiune poate fi aplicată în prezent – este o problemă separată și foarte controversată, care depășește cu mult cadrul acestui interviu. Dar trebuie notat faptul că bancherii musulmani încă reușesc să respecte această prescripție în practică.

Întrebarea 3: Este posibilă o "biserică virtuală” și antreprenoriatul ortodox?

Întrebarea lui Basile Marin: "Mulți preoți în perioada de izolare în Franța au început să săvârșească mese virtuale, ceea ce predicatorii protestanți de la TV o fac de mulți ani. Aprobați aceste inițiative în Biserica Ortodoxă, despre care se știe că este destul de conservatoare în materie de liturghie? Ce este necesar pentru a porni o afacere cu adevărat ortodoxă? Putem reconcilia tradiția și inovația?"

Au fost puse mai multe întrebări concomitent, iar Patriarhul Chiril a răspuns la toate. El a spus că o inovație diferă de alta. Unele dintre ele pot fi adăugate la arsenalul Bisericii, în timp ce altele sunt respinse categoric. "Biserica întotdeauna a acceptat folosirea noilor tehnologii în domeniul tipăririi sau al arhitecturii, iar astăzi folosește tehnologiile electronice pentru a predica Cuvântul lui Dumnezeu; comunitatea de bloggeri-preoți se dezviltă puternic și sunt create aplicații misionare mobile", a spus Întâistătătorul BORu.

Totuși, în ceea ce privește "biserica virtuală", situația diferă. "Pentru noi, "biserica virtuală" este un surogat care nu poate găzdui plenitudinea comuniunii umane și divine", a spus Patriarhul Chiril. Este imposibil să săvârșești Sfintele Taine în spațiul virtual; și nici rugăciunea nu este adevărată, deși în opinia Santității Sale, urmărirea slujbei difuzate pe internet la televiziune este totuși mai ceva mai bun decât nimic.

Pentru noi, "biserica virtuală" este un surogat care nu poate găzdui plenitudinea comunicării umane și divine.

Patriarhul Chiril

Antreprenoriatul ortodox este posibil, ca orice altă lucrare, dacă este compatibil cu învățăturile Evangheliei. Patriarhul Chiril i-a comunicat corespondentului că în Rusia există o "Uniune a Antreprenorilor Ortodocși" și că în cadrul acestei organizații a fost adoptat "Codul de etică  pentru antreprenorii ortodocși". Ar fi interesant să aflăm rezultatele aplicării acestui cod, dar acest moment depășește cadrul interviului.

Întrebarea 4: Asceza și limitarea necesităților

Întrebarea lui Basile Marin: "Ce asceză sau disciplină îi puteți recomanda unui om de afaceri ortodox rus, care este gata să slujească societății?"

Răspunzând la această întrebare, Patriarhul Chiril a dat o definiție interesantă a ascezei: "Asceza creștină este arta de a combina tensiunea interioară ridicată, datorată dorinței de a împlini poruncile lui Hristos, cu realitățile vieții contemporane".

Aici este ceva care te pune pe gânduri. Mulți de credincioși, care au făcut cunoștință cu lucrările marilor asceți creștini – Antonie, Macarie, Pimen, pe care Biserica i-a numit "Mari", precum și cu ale altor părinți, au ajuns la o întrebare plină de nedumerire: cum învățătura lor poate fi aplicată în viața contemporană? Cuvintele Preasfințitului Părinte Patriarh Chiril ne ajută să găsim răspunsul la această întrebare. În primul rând, el spune că asceza este o artă, nu o copiere oarbă. În al doilea rând, este o tensiune duhovnicească interioară, o stare a sufletului, când el nu este relaxat și liniștit de starea actuală a lucrurilor, ci dimpotrivă, se străduiește să facă ceva, vrea să realizeze ceva și este gata să facă anumite eforturi în acest sens. În al treilea rând, ceea ce necesită eforturi sufletești este împlinirea poruncilor lui Hristos, ca o manifestare a iubirii pentru Dumnezeu. "Dacă Mă iubiți, păziți poruncile Mele" (Ioan 14:15), a spus Dumnezeu. Și în al patrulea rând, formele specifice de asceză depind de realitățile vieții contemporane. Ele sunt, desigur, diferite de cele ale sfinților părinți, dar necesitatea împlinirii poruncii lui Hristos de a-L iubi pe Dumnezeu și pe aproapele rămâne neschimbată.

Deoarece întrebarea a fost pusă în contextul antreprenoriatului, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril oferă sfaturi practice, cum un om de afaceri se poate nevoi în practica ascetică: "Orice cale începe cu primul pas. Fie ca acest prim pas pentru un antreprenor să fie ajutorul conștient către cea mai apropiată biserică, orfelinat, azil, centru de ajutor pentru tinerele mame și alte persoane care se află într-o situație de viață departe de normală".

Cel mai surprinzător moment pentru corespondentul Forbes France a fost probabil că Santitatea Sa a subliniat că asceza în sine nu are valoare: "Trebuie să nu uităm că asceza este doar un mijloc de educare a iubirii pentru aproapele în om. Dacă există austeritate, dar nu există dragoste și dorință de a-și ajuta aproapele, înfrânarea de sine este lipsită de sens". Mai mult, asceza fără iubire poate să devină o cale de distrugere: "Sunt și cei a căror nevoință personală devine un scop în sine, o expresie a mândriei".

Am putea să continuăm acest gând prin cuvintele cuviosului Serafim de la Sarov: "Rugăciunea, postul, privegherea și toate celelalte nevoințe creștine, oricât de bune nu ar fi sine, nu sunt singurul scop al vieții noastre creștine, deși sunt mijloace necesare pentru a o dobândi. Adevăratul scop al vieții noastre creștine este să dobândim Harul Duhului Sfânt Dumnezeiesc?". Patriarhul nu a vorbit despre asta pentru că probabil ar fi un subiect prea sublim pentru un corespondent al unei publicații de afaceri.

Trebuie să nu uităm că asceza este doar un mijloc de cultivare a iubirii pentru aproapele. Dacă există asceză, dar nu există dragoste și dorință de a-și ajuta aproapele, înfrânarea de sine este lipsite de sens.

Patriarhul Chiril

Întrebarea 5: Capitalismul și familia

Întrebarea a fost pusă într-o formă atât de interesantă, încât este rezonabil să o cităm integral.

Basile Marin: "În vreme ce capitalismul occidental până în anii 1970 producea produse pentru consumul familiei, cum ar fi filme de familie, apartamente de familie și jocuri de societate pentru familie, consumerismul și modele de consum mai individualizate au apărut în ultimii patruzeci de ani. Apartamentele sunt mai mici, site-urile de întâlniri se adresează persoanelor necăsătorite, în timp ce telefonul inteligent, un simbol al ultimului deceniu, este cel mai important obiect personal. Această tendință a fost și mai aspră într-o Rusia post-comunistă, toată evoluția având loc doar în ultimii douăzeci de ani. Este această dezvoltare inevitabilă? Cum să reconciliezi capitalismul cu familia?"

Sanctitatea Sa Patriarhulul rus a fost de acord cu această afirmație a întrebării, menționând că în familie omul trebuie să țină cont de părerea apropiaților săi, cedând ceva – unele dorințe și priorități ale sale. Dar consumul individual înseamnă că el/ea își poate satisface pe deplin dorințele și mofturile fără a ține cont de nevoile celorlalți. O astfel de parazitare a afacerilor pe sentimentul de egoism aduce astăzi profitul maxim, dar pe termen lung este un impas. Patriarhul Chiril a explicat în termeni laici: "Dar există o "mică" problemă pentru capitalism: egoiștii nu se reproduc. Nu au nevoie de asta. Numărul consumatorilor este în scădere constantă, deoarece chiar și cu cea mai înaltă calitate a vieții omul este muritor. Astfel, capitalismul care nu știe să "producă oameni" prin promovarea valorilor familiei, trebuie să importe noi consumatori din afară, din regiunile în care funcționează alte modele de comportament – ​​cel puțin pentru a încasa venituri de la aceștia. Aceasta este o spirală descendentă care se va termina inevitabil cu o prăbușire".

Concluzia este următoarea: singura cale de ieșire atât pentru afaceri, cât și pentru societate în ansamblu este "conștientizarea faptului că familia este o valoare de bază, nu un produs sau un serviciu. În ea trebuie de investit în resurse, materiale, morale, să o protejezi și să o susții. Din ce în ce mai mulți oameni din Occident ajung la această concluzie, realizând că fără o familie tradițională, viitorul umanității este imposibil". Deocamdată nu sunt foarte mulți oameni de acest gen în Occident și în țările noastre, astfel încât instituția familiei și alte valori tradiționale să devină dominante în societate. Dimpotrivă, vedem cum se distruge sistematic instituția familiei, care este substituită prin tot felul de surogate și perversiuni. Dar aș vrea să cred că în viitorul apropiat cuvintele Patriarhul Chiril vor fi profetice, iar umanitatea se va întoarce la modul ei tradițional de viață și la adevăratele sale valori.

Fără o familie tradițională, viitorul umanității este imposibil.

Patriarhul Chiril

Câteva concluzii generale

În primul rând, prin întrebările care i-au fost adresate Preasfințitului Părinte Patriarh Chiril, putem observa că societatea occidentală este interesată de Ortodoxie. De la conducătorul celei mai mari Biserici Ortodoxe Autocefale, publicul uneia dintre principalele reviste economice vrea să afle cum Biserica tratează fenomenele economice fundamentale: camătă, consumul, rentabilitatea, etc. Ei chiar dpresc să audă de la Patriarh un model economic care ar trebui să fie  adoptat de omenire.

În al doilea rând, reprezentanții societății seculare contemporane și oamenii cu o viziune religioasă asupra lumii vorbesc în limbi diferite, în sensul că au valori diferite, idei diferite despre legile existenței și puncte de vedere diferite asupra scopului existenței umane. Pe de o parte, este un obstacol în calea comunicării, dar pe de altă parte – o posibilitate de a predica creștinismul.

În al treilea rând, este posibil și este necesar să discutăm cu reprezentanții societății occidentale și cu purtătorii mentalității liberale occidentale. Adică să le explicăm principiile fundamentale ale creștinismului, să le dezvăluim adevărurile Evangheliei, dar în același timp să evităm ceea ce este numit în Evanghelie "aruncare de mărgăritare înaintea porcilor". Da, acest lucru necesită o anumită măiestrie, dar munca misionară nu a fost niciodată o sarcină ușoară.

Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a informa moderatorul despre acest lucru.
Система Orphus