În căutarea succesorului: rezultatul vizitei Patriarhului Bartolomeu în SUA

Problema succesorului Patriarhului Bartolomeu rămâne deschisă. Imagine: UJO

Fanarul discută deja despre candidaturile ierarhilor care îl vor înlocui pe patriarhul Bartolomeu. Poate că el a vizitat SUA pentru a face alegerea?

Se știe de mult timp că patriarhul Bartolomeu este bolnav. Totuși, doar recent la Fanar și în presa greacă au început să circule cu insistență zvonuri că patriarhul Bartolomeu va demisiona în viitorul foarte apropiat.

Drept impuls pentru aceste zvonuri a servit spitalizarea bruscă a conducătorului Fanarului în timpul ultimei sale vizite în Statele Unite. După ce a aterizat în America, la 23 octombrie a.c., patriarhul Constantinopolului a fost internat la spitalul din Washington. Motivul oficial al spitalizării a fist numită oboseala după un zbor lung, dar cât de des pasagerii unui avion ajung la spital după zbor? Dar deja în data de 25 octombrie, patriarhul Bartolomeu a ieșit din spital și a avut o serie de întâlniri cu înalți funcționari americani, inclusiv cu președintele Joe Biden și cu secretarul Departamentului de Stat Antony Blinken. Însă la 3 noiembrie a fost internat din nou. De data aceasta cu un motiv mai concret – a fost operat la inimă. Patriarhul a suportat un stenting și s-a întors la scurt timp la Istanbul.

Interesant este faptul că în America, patriarhul Bartolomeu a spus de cel puțin două ori că întotdeauna "ține în minte posibilitatea demisiei". După tot ce i s-a întâmplat, astfel de declarații nu sunt surprinzătoare. Aceste declarații, pe lângă problemele reale de sănătate, au provocat zvonuri despre o schimbare iminentă pe tronul Bisericii de la Constantinopol.

Dar la 12 noiembrie, deja după ce s-a întors din Statele Unite, Patriarhul, potrivit site-ului oficial al Fanarului, el "a dezmințit zvonurile despre demisia sa din motive de sănătate". Conducătorul Ahiepiscopiei Americii a Patriarhiei Constantinopolului a turnat ulei pe foc, spunând că Dumnezeu l-a adus pe Bartolomeu în Statele Unite pentru a conduce încă 30 de ani. De obicei, astfel de fraze "mângâitoare" se rostesc celor a căror sănătate sau viață se află la limită, pentru că toată lumea înțelege că Bartolomeu, care are deja 81 de ani, cu greu va ajunge până la 111 ani. Potrivit arhiepiscopului Elpidofor, "s-a dovedit că patriarhul nu este foarte sănătos și că, desigur, el nu știa despre asta. Am aflat despre asta aici și ne-am mobilizat toate forțele, nu doar americane, dar și grecești".

În SUA, patriarhul Bartolomeu a spus cel puțin de două ori că "ține mereu în minte posibilitatea demisiei".

Urmărind declarațiile arhiepiscopului Elpidofor, se creează impresia că el încearcă să se justifice pentru cele două internări ale patriarhului. La urma urmei, grecii care locuiesc în Statele Unite l-au acuzat pe arhiepiscopul Elpidofor de a doua spitalizare. Cică i-ar fi organizat un program prea încordat patriarhului în vârstă de 81 de ani, ceea ce ar fi putut deveni cauza decesului său. Totuși, conducătorul Fanarului s-a întors cu bine acasă, în Turcia, și acum se discută viu întrebarea dacă vizita în Statele Unite a urmărit un scop pastoral sau nu numai?

Poate că Patriarhul Bartolomeu, având probleme de sănătate, a sosit în SUA pentru a vedea personal rezultatul activității arhiepiscopului Elpidofor să ia o decizie pentru sine.

Elpidofor și Emmanuel

Aici este necesar să precizăm două momente.

În primul rând, în cercurile apropiate de Fanar, se crede că patriarhul Bartolomeu este gata să renunțe la putere. Dar deoarece situația cu schimbarea patriarhului este extraordinară în Ortodoxie (ca să nu zicem mai mult), ea se va rezolva într-un mod neordinar. Patriarhul Bartolomeu va avea dreptul să-și aleagă succesorul care ulterior va fi aprobat printr-o hotărâre sinodală. De aceea alegerea patriarhului Bartolomeu are o importanță atât de mare.

În al doilea rând, printre candidații principali sunt numite două persoane: susmenționatul arhiepiscop Elpidofor (Lambriniadis) al Americii și mitropolitul Emmanuel (Adamakis) al Calcedonului. Atât primul, cât și cel de-al doilea candidat au atuuri destul de serioase, care în orice moment pot să iasă din mâneca patriarhului sau a altor "jucători".

Adamakis este un favorit vechi al conducătorului Fanarului. Pe el Sinodul Bisericii Constantinopolului l-a numit la a doua după importanță catedră din patriarhie – a Calcedonului, oferindu-i titlul de "Mitropolit Geronda". Adamakis este susținut de ierarhii Patriarhiei Constantinopolului care trăiesc în Europa. El este considerat o persoană blândă, un adevărat diplomat și un european, și este numit "ministrul de externe" al Fanarului. Adamakis este un grec adevărat, născut în Creta (spre deosebire de Lambriniadis, un etnic kurd), în cinul preoției din 1985, în 1996 a devenit episcop. În mare parte datorită eforturilor acestui ierarh a fost redactat Tomosul BOaU; el a distrus de fapt Arhiepiscopia Europei de Vest a Patriarhiei Constantinopolului, contribuind la dependența completă a acesteia de Fanar. Dar Emmanuel are și un "minus" foarte semnificativ – el nu este cetățean al Turciei. Desigur, au existat cazuri în istorie când candidații la tronul patriarhal au primit cetățenia turcă în câteva ore după un apel telefonic de la Washington, dar aici cazul este diferit.

Problema este următoarea: Casa Albă este de partea lui Elpidofor (Lambriniadis). Am menționat deja că acest ierarh are legături directe cu straturile superioare ale guvernului american. Datorită legăturilor sale, Lambriniadis a ajutat la organizarea de întâlniri ale Președintelui Greciei și Patriarhului Bartolomeu cu Președintele Statelor Unite. În plus, de mult timp circulă zvonuri că guvernul SUA îl folosește pe Elpidofor în negocierile cu Erdogan. Mai mult, arhiepiscopul SUA însuși nu este împotriva întâlnirilor cu președintele Turciei, precum și să ia parte la evenimente importante.

Astfel, recent Lambriniadis împreună cu Erdogan și conducătorul Republicii Turce a Ciprului de Nord Ersin Tatar (nerecunoscut de nimeni în afară de Turcia), au tăiat panglica roșie la deschiderea "Casei Turcești" din New York. Aceast pas a provocat o adevărată furtună de indignare în rândul grecilor și al ciprioților, a dus la anularea întâlnirii Președintelui Greciei Kyriakos Mitsotakis și a Președintelui Ciprului Nikos Anastasiadis cu arhiepiscopul Elpidofor (deși mai târziu întâlnirile au avut loc). Și nici încercările lui Elpidofor să-și explice prezența la evenimentul comun cu liderul turc și conducătorul pseudo-statului prin poziția "specială" a Fanarului, care este forțat să țină un echilibru între turci și greci, nu a salvat situația. Grecii, atât cei din ​​Statele Unite cât și cei din Grecia, cred că acest "statut special" nu poate fi folosit pentru a-i acoperi acțiunile, deoarece astfel de pași nu au fost întreprinși de predecesorul lui Elpidofor, Arhiepiscopul Iacob (care a condus arhiepiscopia timp de aproape 37 de ani – de la 14 februarie 1959 până la 29 iulie 1996).

Mai mult, în cercurile apropiate de Arhiepiscopia Ortodoxă a Constantinopolului în SUA, se afirmă că decizia de a accepta invitația lui Erdogan a fost luată de Elpidofor fără consimțământul patriarhului Bartolomeu. Motivul este simplu – Arhiepiscopul american are nevoie de sprijinul autorităților turce, "atunci când va fi deschisă problema succesorului patriarhului Ecumenic". Dar contând pe sprijinul Turciei și al Casei Albe, arhiepiscopul Americii își pierde treptat influența în cercurile de limbă greacă din Statele Unite, care sunt convinse că "nici un serviciu nu trebuie acordat Turciei" și cred că aflarea lui Elpidofor în postul de conducător al Arhiepiscopiei Americane este problematică. Sunt cei care ii amintesc deja de propria sa intronizare scandaloasă și de trimiterea la pensie a doi mitropoliți din Boston și New Jersey (Mitropolitul Bostonului, adevărat, s-a întors pentru o mită de 500 000 de dolari – dar aceasta este o poveste aparte).

Arhiepiscopul Americii are nevoie de sprijinul autorităților turce "atunci când va fi deschisă problema succesorului patriarhului ecumenic".

Sau – sau?

Situația se complică și mai mult de faptul că între mitropolitul Emmanuel și arhiepiscopul Elpidofor observăm dacă nu într-o dușmănie personală, atunci o confruntare serioasă a ambițiilor. De exemplu, pe 24 octombrie, când patriarhul Bartolomeu se afla în spital, mitropolitul Emmanuel a sosit în Statele Unite pentru a conduce Sfânta Liturgie în catedrala Sfânta Sofia.

"Bucuria" arhiepiscopului Elpidofor în timpul coliturghisirii cu mitropolitul Emmanuel este evidentă. Imagine: GOA/D.Panagos

Pe toate fotografiile de la această slujbă îl vedem pe arhiepiscopul Elpidofor sumbru și nemulțumit. Cei prezenți la celebrare afirmă că deși ambii ierarhi au declarat "unitatea" în momentul îmbolnăvirii subite a patriarhului Bartolomeu, dar de fapt arhiepiscopul Elpidofor "se teme" de mitropolitul Emmanuel. Cei care l-au întâlnit după slujbă la hotelul Mayflower din Washington, D.C., au spus că "arăta ca un animal în cușcă".

Mai mult, apropiații patriarhului Bartolomeu cred că mitropolitul Emmanuel este o persoană "care rezolvă probleme", iar arhiepiscopul Elpidofor este persoană "care le creează". Astfel, problema preferinței pentru patriarhul Bartolomeu pare ar fi soluționată. Mai mult, în timpul vizitei sale în Statele Unite, conducătorul Fanarului a notat de mai multe ori că Arhiepiscopia Americană este una dintre cele mai mari și mai importante eparhii ale Bisericii de la Constantinopol, și l-a numit pe arhiepiscopul Elpidofor exarh.

În același timp, Fanarul trebuie să recunoască că în scurt timp Elpidofor aproape că a reușit să rezolve trei probleme esențiale în Arhiepiscopia Americii: construirea catedralei în cinstea Sfîntului Ierarh Nicolae, a Școlii Teologice din Boston și a Fondului de pensii al clerului.

În același timp, se menționează parcă în treacăt că Lambriniadis a rezolvat încă o "problemă" – situația financiară a patriarhului Bartolomeu. Potrivit unor estimări aproximative, "Fundația patriarhul Bartholomeu", deschisă recent de arhiepiscopul Elpidofor, dispune în prezent de aproximativ 30 de milioane USD, ceea ce nu numai va asigura existența confortabilă a actualului conducător al Fanarului, dar îi va permite "să efectueze și acțiuni de caritate", pentru a intra în istorie.

Poate că din această cauză în timpul turneului său prin America, patriarhul Bartolomeu a vorbit de mai multe ori destul de măgulitor despre "darurile administrative și duhovnicești" ale lui Elpidofor, subliniind că "a învățat multe de la mine".

Americanii de origine greacă pun deseori, și în ultimul timp prea des, aceeași întrebare: de ce trebuie să plătim sume uriașe vistieriei Fanarului?

Totodată, patriarhul Bartolomeu a accentuat permanent faptul că are nevoie de "stabilitatea" Patriarhiei Constantinopolului în Statele Unite. Sentimentele autocefaliste și dorința părții influente și active a diasporei grecești de a câștiga independența față de "Patriarhia de la Istanbulul" nu au dispărut nicăieri. Americanii de origine greacă pun deseori, și în ultimul timp prea des, aceeași întrebare: de ce trebuie să plătim sume uriașe vistieriei Fanarului? De exemplu, numai arhonții Patriarhiei Constantinopolului îi plătesc Fanarului circa 3 milioane de dolari pe an, iar Arhiepiscopia Fanarului în SUA – 1,5 milioane de dolari pe an. Și asta doar dacă vorbim despre sumele oficiale. În această situație, strămutarea lui Elpidofor din America ar însemna, cu mare probabilitate, pierderea sa. Soluția? Transferul tronului patriarhal în Statele Unite sau alegerea unui alt candidat.

Multe probleme, nicio soluție?

În ceea ce privește alegerea succesorului, patriarhul Bartolomeu trebuie să aibă în vedere nu numai America – cea mai mare problemă a sa nu este acolo. Cea mai mare problemă este Biserica Ortodoxă Rusă și recunoașterea Bisericii Ortodoxe a Ucrainei nou creată de către alte Biserici Autocefale. A doua problemă este Biserica din Creta, în care problema succesiunii Întâistătătorului nu a fost încă rezolvată. Și a treia problemă este Biserica Greciei, care prin toate acțiunile sale arată că are o mare dorință de a obține în sfârșit o independența deplină, nu una declarată, față de Fanar. Acestea sunt provocările noului patriarh al Constantinopolului. Arhiepiscopul Elpidofor este persoana potrivită pentru a le rezolva? Puțin probabil. Da, această persoană are o reputație de comunicator, dar așa cum am menționat mai sus, este mai apt să creeze probleme decât să le rezolve.

Prin urmare, mitropolitul Emmanuel de Calcedon pare a fi un candidat mai potrivit pentru postul de conducător viitor al Fanarului. Dacă, bineînțeles, nu vor interveni unele împrejurări neprevăzute. De exemplu, ieșirea din umbră a unui alt candidat – mitropolitul Dimitrie (Kommatas) al Insulelor Principilor, care se bucură de susținerea majorității ierarhilor care locuiesc în Turcia.

Astfel, în fața patriarhului Bartolomeu (dacă va hotărî cu adevărat să se retragă) stă o sarcină foarte dificilă – să se decidă cine va fi succesorul său. El ocupă Tronul Patriarhal de foarte mult timp și îl va lăsa cu un mare număr de probleme, mult mai multe decât cele lăsate de alți patriarhi. Dezbinarea în Biserică, comuniunea cu schismatici nehirotoniți, nemulțumirea în diaspora, lipsa de înțelegere reciprocă în mediul bisericesc vorbitor de limbă greacă, căderea autorității Patriarhiei Constantinopolului în ansamblu – o listă atât de "impunătoare" va fi moștenită de succesorul patriarhului Bartolomeu. Și fie că va fi un politician înveșmântat în toga de ierarh (arhiepiscopul Elpidofor), fie – un ierarh care se străduiește să devină o persoană politică (mitropolitul Emmanuel), nu contează pentru noi, credincioșii din Biserica lui Hristos. Pentru că cel care va urca pe tronul patriarhal la Istanbul, va încerca să păstreze "tradițiile" Patriarhiei Constantinopolului, care în ultimul timp, din păcate, se rezumă la ruperea hitonului lui Hristos, nu la consolidarea sa. 

Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a informa moderatorul despre acest lucru.

Sondaj

Cum s-a schimbat viața ta de la începutul războiului?
nu s-a schimbat
75%
biserica me a fost acaparată de susținătorii așa numitei BOaU
13%
biserica mea a fost deteriorată/distrusă de bombardamente
12%
merg la altă biserică din cauza schimbării locului de trai
-1%
Total voturi: 8

Arhiva

Система Orphus