Revoltele naționaliste din Muntenegru și proiecția lor asupra Ucrainei

Pe Mitropolitul Ioanichie îl așteaptă o slujire complicată. Imagine: UJO

Intronizarea ÎPS Ioanichie al Muntenegrului în Cetinje a provocat revolte din partea naționaliștilor. Prezentăm o analiză a evenimentelor și facem paralele cu Ucraina.

În data de 5 septembrie 2021, la mănăstirea Cetinje a avut loc întronizarea noului episcop al Mitropoliei Muntenegrului și Litoralului din cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Mitropolitului Ioanichie. El a devenit cel de-al patruzeci și unulea Mitropolit care a urcat pe tron ​​în Cetinje, dar de această dată ceremonia a fost grav amenințată. Naționaliștii muntenegreni, incitați de președintele Đukanović, au încercat să întrerupă intronizarea: au blocat drumurile, au dat foc anvelopelor și au provocat haos și dezordine publică. Patriarhul Porfirie și mitropolitul Ioanichie au fost nevoiți să călătorească la Cetinje cu elicopterul. Mai mult, în întreaga lume au fost difuzate cadre șocante cum forțele speciale au fost nevoite să-i acopere cu scuturile pe arhierei de lunetiștii naționaliști, iar primatul Bisericii Sârbe a spus că a existat o amenințare reală pentru viața lor. Ce înseamnă toate aceste evenemente pentru Muntenegru și cum se pot reflecta în Ucraina? Să încercăm să analizăm situația.

Mitropolitul Ioanichie al Muntenegrului și Litoralului. Imagine: REUTERS / Stringer

Mitropolitul Ioanichie (Mićović) a fost numit episcop conducător al eparhiei Muntenegrului și a Litoralului la ședința Sinodului Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Sârbe la sfârșitul lunii mai 2021. Predecesorul său, Mitropolitul Amfilohie (Radović) a murit din cauza complicațiilor provocate de noul coronavirus în data de 30 octombrie 2020. Vlădica Amfilohie a fost în fruntea miilor de proteste din Muntenegru împotriva legii anti-bisericești adoptată de autorități. În timpul acestor proteste, Mitropolitul Amfilohie a apelat deschis către credincioși să voteze la alegerile parlamentare împotriva actualului guvern Đukanović. Apelurile sale au fost auzite de cetățenii Muntenegrului. Partidele de opoziție au câștigat alegerile cu un avantaj ușor, iar Zdravko Krivokapić a devenit prim-ministrul țării. Politicianul s-a poziționat ca un credincios al Bisericii Ortodoxe Sârbe și a promis că va aboli legea anti-bisericească dacă va ajunge la putere. Această lege nu a fost anulată până în prezent, dar dispozițiile care amenință Biserica au fost eliminate din ea. În cursul manifestărilor în masă împotriva "Legii privind libertatea religiei sau a credinței și statutul juridic al comunităților religioase", Mitropolitul Ioanichie a fost arestat de poliția muntenegreană pentru participarea la procesiunile religioase și a stat câteva săptămâni în închisoare.

Existe puncte puncte de legătură între mitropolitul Ioanichie și Mitropolia Muntenegrului și a Litoralului, și în special mănăstirea Cetinje, unde a avut loc intronizarea. În 1992 a fost numit stareț al Mănăstirii Cetinje, și concomitent a fost profesor și educator principal la Seminarul Cetinje reformat. Din 1995, mitropolitul Ioanichie a fost rectorul acestui seminar; în 1999 a fost hirotonit episcop vicar de Budimlja al Mitropoliei Muntenegrului și a Litoralului și a lucrat ca rector interimar al Seminarului teologic din Cetinje. În Mitropolia Muntenegrului și a Litoralului el a slujit până în 2001, când Episcopia de Budimlja și Nikšić a fost reformată ca unitate independentă a Bisericii. Atât timp cât mitropolitul Ioannichie a fost rector, schismaticii din așa-numita "Biserică Ortodoxă Muntenegreană" (BOM) au încercat în repetate rânduri să pună mâna pe Seminarul din Cetinje. În februarie 2021, mitropolitul Ioanichie a fost unul dintre candidații la alegerile primatului Bisericii Sârbe.

Încă până la intronizarea mitropolitului Ioanichie au început să apară mesaje despre amenințările naționaliștilor din Cetinje: Vlădica Ioanichie era amenințat cu tentative asupra vieții sale, iar credincioșii erau amenințați cu represiuni. Președintele Muntenegrului Milo Đukanović, la inițiativa căruia a fost adoptată legea anti-bisericească din 2019, a acuzat Serbia de politizarea intronizării care urma să aibă loc, spunând că Belgradul "umilește de multă vreme autodeterminarea Muntenegrului" și a cerut ca intronizarea să nu fie săvârșită la Cetinje, care este centrul istoric și cultural al Muntenegrului, ci în Podgorica, capitala oficială a țării. Ca răspuns, premierul Zdravko Krivokapić l-a acuzat pe Milo Đukanović de escaladarea tensiunilor și a spus că "președintele Muntenegrului ar trebui să aibă grijă de toți cetățenii și nu doar de alegătorii săi".

Zdravko Krivokapić însuși a refuzat să participe la intronizare, explicându-și decizia prin următoarele: "Nu voi merge nu pentru că nu vreau sau pentru că nu aș avea un motiv. Nu vreau ca prezența mea să provoace reacții negative și să devină un pretext pentru evenimente nedorite". Poate că aceasta a fost o decizie echilibrată menită să aplaneze situația, dar Krivokapić a fost aspru criticat. De exemplu, unul dintre liderii blocului politic Frontul Democrat Andrija Mandić a spus că Krivokapić, după ce a devenit prim-ministru, nu și-a ținut promisiunile de a sprijini Biserica canonică.

"La cererea Bisericii am convenit să-i acordăm primul loc pe lista coaliției. Unii oameni din Biserică au crezut că el va fi absolut devotat Bisericii Mame și va face tot ce așteaptă BOS de la el. Din păcate, Krivokapić a refuzat acest lucru. Cred că ceea ce i se spune în unele ambasade occidentale este acum mai important pentru el decât părerea ierarhilor Bisericii sale Ortodoxe", a spus A. Mandić într-un interviu. Dacă ne amintim că în iunie 2021 Z. Krivokapić a refuzat în ultimul moment să semneze Acordul cu Biserica Sârbă, opinia exprimată de A. Mandić nu pare nefondată. Atunci Biserica Sârbă a apreciat refuzul de a semna acordul ca un "act de discriminare deschisă".

Organizarea tulburărilor civice

În ajunul intronizării mitropolitului Ioanichie, naționaliștii, care potrivit presei locale, au fost coordonați de președintele M. Đukanović, au blocat toate drumurile spre Cetinje, au organizat tulburări civice și confruntări cu poliția. Unul dintre instigatorii la revoltă a fost Veselin Veljović, care a ocupat funcția de director al poliției muntenegrene până în decembrie 2020 și acum este consilierul președintelui M. Đukanović.

Tulburările civice din Cetinje. Imagine: REUTERS

Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a împrăştia protestatarii, dar acest lucru nu i-a ajutat. Baricadele au rămas și în ziua intronizării Cetinje era blocat. Patriarhul sârb Porfirie și mitropolitul Ioanichie au fost transportați în oraș cu elicopterul.

În pofida protestelor, întronizarea a avut loc. La festivități au participat reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene: Mitropolitul Antonie din Borispol și Brovarâ și Mitropolitul Serghie de Ternopil și Kremeneț.

Delegația Bisericii Ortodoxe Ucrainene a participat la întronizarea mitropolitului Ioanichie. Imagine: news.church.ua

După înmânarea toiagulului de mitropolit Părintelui Ioanichie, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe Porfirie a spus: "Biserica noastră V-a ales. Și prin acest rit sfânt, nu am venit aici să luăm ceva, să amenințăm pe cineva sau, Doamne ferește, să furăm ceva. Am venit să săvârșim ritul sfânt al intronizării Voastre în scaunul episcopal alacestei eparhii ocrotite de Dumnezeu".

În cuvântul său, mitropolitul Ioanichie a spus că va urma o politică de independență a Bisericii față de stat și de neintervenție în treburile politice. Vladâca și-a cerut scuze pentru revoltele și acțiunile radicalilor, pe care i-a definit ca "diviziuni artificiale în societate", și pe care va trebui să le depășească în timp.

Președintele Serbiei Aleksandr Vucic a comentat protestele radicalilor în timpul înscăunării mitropolitului Ioanichie: "O parte din forțele occidentale din regiune percep Biserica Ortodoxă Sârbă ca Biserică Ortodoxă Rusă pe teritoriul fostei URSS. Așa cum este necesar să distrugem BORu pe teritoriul Ucrainei și a unor țări din Asia Centrală (deși acest lucru nu le-a reușit), tot așa trebuie să fie distrusă Biserica Ortodoxă Sârbă".

Înregistrarea video și imaginile din Cetinje, unde forțele speciale îl acopereau pe patriarhul Porfirie și pe mitropolitul Ioanichie de lunetiști cu scuturi speciale, au fost difuzate de toate resursele mass media centrale. Părăsind deja Muntenegrul, primatul Bisericii Sârbe a confirmat că asistența forțelor de securitate nu a fost de prisos: "Sunt foarte fericit pentru că am îndeplinit lucrarea Bisericii, intronizarea Mitropolitul prin voia Bisericii și a poporului din acest episcopat, a oamenilor care iubesc profund Biserica Sfântului Sava. Dar sunt mai mult decât îndererat, sunt chiar îngrozit că au existat oameni care intenționau să împiedice acest act de dragoste pentru toți cu ajutorul armelor cu lunetă".

Patriarhul Porfirije și mitropolitul Ioanichie, sub protecția forțelor speciale, mergând la slujba de la mănăstirea din Cetinje. Imagine: radiosarajevo.ba

Reacția BOaU și a funcționarilor ucraineni

În Ucraina, evenimentele din jurul revoltelor radicalilor muntenegreni au fost comentate fără echivoc – cică patrioții protestează împotriva "Bisericii de ocupație". Faptul că destul de recent jumătate din populația capitalei Muntenegrului a participat în mod sistematic la procesiunile religioase ale acestor "ocupanți" nu a deranjat pe nimeni.

De exemplu, consulul ucrainean în Muntenegru, Mihail Șmatov a susținut acțiunile radicalilor. Situația din Cetinje, unde reprezentanții mișcărilor naționaliste și schismaticii din "Biserica muntenegreană" au protestat cu steagurile și simbolurile Muntenegrului, i-a amintit de Euromaidanul din 2014 și de lupta împotriva "lumii rusești" din Ucraina.

"Apropo, aceasta este o lecție nouă pentru Ucraina. Cum "lumea rusă" folosește religia, sportul și alte măsuri în propriile scopuri. Totul este politică când vine vorba despre țara agresorului. Trebuie să luptăm pe toate fronturile", a scris consulul pe pagina sa de Facebook.

Și Șmatov avea dreptate în anumite privințe. Schismaticii muntenegreni au participat activ la tulburările civice și i-au însuflețit pe radicali cum au putut. Și acest lucru amintește destul de mult Euromaidanul, unde uniatii și schismaticii ucraineni au incitat cu sârguință la proteste în rândul activiștilor. De exemplu, "episcopul" muntenegrean Bojan Bojovic a postat pe Facebook o fotografie unde se confruntă "eroic" cu forțele de ordine publică din Muntenegru. Nu amintește oare imaginile din centrul Kievului din 2013-2014?

"Episcopul" muntenegrean Bojan Bojovici în confruntare cu poliția din Cetinje. Imagine: pagina de Facebook a lui Bojovici

Acțiunile lui Bojovic au primit un răspuns viu în rândul schismaticilor ucraineni. "Episcopul" Gavriil Krizina a postat pe pagina sa de Facebook un comentariu video pentru Bojovic, în care a numit înscăunarea mitropolitului Ioanichie "o rușine" și "ocuparea or. Cetinje". Krizina a comentat postarea sa: "BOS nu are perspective în Muntenegru, la fel ca BORu în Ucraina, pentru că nu poți să-i păcălești pe oameni cu minciuni".

"Protopopul" BOaU de Cernăuți Ivan Macovei a scris în comentarii la publicația lui Krizina că îl cunoaște personal pe Bojovici și pe șeful schismaticilor muntenegreni Dedeici și că "au trecut prin multe împreună".

Purtătorul de cuvânt al BOaU Ivan (Evstratie) Zorea a spus că mitropolitul Ioanichie ar fi negat existența națiunii muntenegrene: "Sârbii, sub protecția forțelor speciale, își impun în Muntenegru un ierarh care crede că nu există națiunea muntenegreană". De asemenea, comentând sosirea arhiererilor în Cetinje cu elicopterul, Zorea a întrebat caustic: "Deci dacă "nu există muntenegreni", de cine este atât de bine păzit Patriarhul Sârb și ierarhul său?"

Un lucru este interesant în toate acestea: BOaU ăși dorește cu înverșunare recunoașterea din partea Bisericii Sârbe. Când Patriarhul Porfirie a devenit primat al Bisericii Ortodoxe Sârbe, Serghei Dumenko i-a trimis imediat felicitările sale, care au fost dublate de Ambasada Ucrainei în Serbia pe toate conturile sale din rețelele de socializare. Mai mult, Dumenko a mers chiar la umilință după scandalul cu același Bojovici, care a fost identificat în Muntenegru în fotografiile de la "liturghia" BOaU de la Kiev. Serghei a scris o scrisoare către mitropolitul Amfilohie al Muntenegrului și Litoralului (predecesorul lui Ioanichie) unde și-a cerut scuze pentru "coliturgisirea cu schismaticul muntenegrean", explicând acest incident prin "neglijență și neatenție".

Totuși, după cum vedem, BOaU a uitat de scandalul cu Bojovici și îi susține cu devotament pe "frații" muntenegreni. Oare au renunțat la dorința de a primi recunoașterea Bisericii Sârbe?

Ce va urma?

Ce înseamnă toate acestea pentru Muntenegru? De ce au devenit posibile protestele atât de dure și relativ numeroase într-o țară în care cu puțin timp în urmă aproape jumătate din populație au ieșit la procesiuni religioase în sprijinul Bisericii Ortodoxe Sârbe?

În primul rând, radicalii naționaliști nu sunt prea fixați pe întrebarea: îi susține sau nu majoritatea cetățenilor. Ei își elaborează planul de acțiuni fără a acorda atenție faptului cum acțiunile lor vor fi interpretate de societate.

În al doilea rând, actualul președinte M. Đukanović, care a susținut deschis revoltele și chiar s-a alăturat protestatarilor, este foarte îngrijorat de perspectivele sale în funcția de președinte. Conform Constituției, Muntenegru este o republică parlamentară, iar președintele său în principal are împuterniciri ceremoniale, dar totuși acest post îi permite să influențeze politica prin intermediul partidelor politice. Așa a fost în ultimii 30 de ani până la ultimele alegeri: M. Đukanović a fost conducătorul de facto al țării, fără a avea împuterniciri nominale. Dar în 2023 mandatul său prezidențial va expira și îl așteaptă o luptă serioasă pentru posibilitatea de a fi ales pentru un nou mandat. Prin urmare, pentru M. Đukanović este extrem de important să-și păstreze electoratul și din când în când să se manifeste prin acțiuni și declarații zgomotoase.

În al treilea rând, poziția prim-ministrului țării Zdravko Krivokapić, învestit cu puteri reale, este foarte șubredă. El nu reprezintă niciun partid – a fost ales de o coaliție largă de partide care s-au unit împotriva lui M. Đukanović. Această coaliție are un singur vot asupra susținătorilor lui M. Đukanović în Parlament. Prin urmare, orice neliniște, orice destabilizare a situației politice interne poate distruge această coaliție și poate duce la revanșa forțelor naționaliste din Muntenegru. Cu atât mai mult că Z. Krivokapić este acum criticat atât de opoziție, cât și de propriii săi confrați. Primii – pentru presupusa politică pro-sârbă și pro-rusă, cei de-ai doilea – pentru neîndeplinirea promisiunilor, inclusiv privind sprijinul Bisericii Sârbe.

Această instabilitate a coaliției de guvernare contribuie la continuarea luptei politice în Muntenegru. Naționaliștii vor submina situația și vor încerca să distrugă coaliția de guvernare. Din păcate, Biserica și sentimentele religioase ale cetățenilor sunt folosite pentru a destabiliza situația. Rămâne de sperat că, cu ajutorul lui Dumnezeu, noul Mitropolit al Muntenegrului și Litoralului Ioanichie vor putea împiedica ca Biserica să fie atrasă în confruntarea politică.

Există opinii că tulburările civice din Cetinje sunt o încercare de a provoca un fel de Maidan muntenegrean, iar intronizarea mitropolitului Ioannichie este doar un pretext. În orice caz, blocarea drumurilor, arderea anvelopelor și amenințările de violență fizică reprezintă o acțiune politică a forțelor naționaliste care se poate solda atât cu rezultate pozitive, cât și negative. Totul va depinde de reacția autorităților muntenegrene, de Z. Krivokapić și Cabinetul său de miniștri. Dacă toți participanții la tulburările civice vor fi aduși în fața justiției, poziția naționaliștilor va slăbi în mod semnificativ. Și sub această perdea poate fi efectuată și o purjare a aparatului birocratic al lui M. Đukanović. Dacă vinovații nu vor fi pedepsiți în conformitate cu legea, și există deja multe momente care indică acest lucru, radicalii naționaliști își vor simți impunitatea și vor continua organizarea perturbanțelor.

Paralele cu Ucraina

Situația Bisericii din Muntenegru are o proiecție directă asupra Ucrainei. Atât aici, cât și acolo, autoritățile au creat organizații schismatice: în Ucraina – Biserica Ortodoxă a Ucrainei, în Muntenegru – Biserica Ortodoxă Muntenegreană. Atât aici, cât și acolo, cu ajutorul legilor anti-bisericești, autoritățile încearcă să priveze Biserica de proprietatea sa. Atât aici, cât și acolo, radicalii naționaliști organizează acțiuni de intimidare. Adevărat, în ceea ce privește recunoașterea schismaticilor de către Patriarhia Constantinopolului, Ucraina este cu mult înaintea Muntenegrului. De asemenea, trebuie notat faptul că protestele în masă ale credincioșilor ortodocși împotriva legii anti-bisericești din Muntenegru au servit într-o anumită măsură ca exemplu pentru credincioșii ucraineni. Și faptul că în urma acestor protesteechipa politică a lui M. Đukanović a pierdut puterea, i-a pus pe gânduri pe cei care dețin puterea în Ucraina: opresiunea Bisericii Ortodoxe Ucrainene se va solda cu înfrângerea la următoarele alegeri.

Asprimea acțiunilor radicalilor muntenegreni va servi, din păcate, drept exemplu pentru radicalii ucraineni. Din această cauză va crește probabilitatea provocărilor împotriva episcopilor, clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice. Trebuie să ne așteptăm la o creștere a "hate-ului" la adresa Bisericii Ortodoxe Ucrainene în domeniul informațional. Dar repetăm ​​încă o dată, situația cu tulburările din Muntenegru nu a fost încă epuizată, nu este încă clar cât de gravă va fi reacția autorităților și toate aceste circumstanțe vor avea un anumit impact asupra situației din Ucraina. În orice caz, credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene trebuie să fie gata să se ridice în apărarea Bisericii prin toate mijloacele prevăzute de lege.

Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a informa moderatorul despre acest lucru.

Sondaj

Ce părere aveți despre scuzele Papei față de ortodocși pentru erorile catolicilor?
a cere scuze este un lucru bun, văd aici un semn de prietenie
0%
să renunțe la dogmele BRC, atunci îl voi crede
0%
este doar o politețe diplomatică
100%
Total voturi: 1

Arhiva

Система Orphus