Dacă Bandera este tatăl vostru, atunci cine este Biserica pentru voi?

"Preoții" BOaU cântă un cântec despre Bandera. Imagine: UJO

La Ivano-Frankivsk, "preoții" BOaU au săvârșit un "parastas" pentru uniatul Stepan Bandera, după care au intrepretat cântecul "Tatăl nostru Bandera". De ce?

De obicei, schismaticii și admiratorii lor se simt jigniți de acuzațiile că în locul lui Dumnezeu pun națiunea și pe conducătorii acesteia, și numesc astfel de acuzații manipulări, calomnie a patrioților și "propagandă din partea Kremlinului". Probabil, ei cred cu sinceritate în aceast lucru. Dar să analizăm unele momente concrete.

La Ivano-Frankivsk, "clerul" Bisericii Ortodoxe a Ucrainei schismatică (BOaU), în cadrul unui eveniment solemn la monumentul lui Bandera, dedicat zilei sale de naștere, a săvârșit un "parastas" pentru liderul național (care, de fapt, nu era ortodox, ci greco-catolic), și la încheiere au interpretat cântecul "Tatăl nostru este Bandera, iar Ucraina ne este mamă". Primarul orașului Ruslan Marținkiv a postat un reportaj despre acest eveniment pe pagina sa de Facebook.

Părerea unui "patriot" față de acțiunea care a avut loc la Ivano-Frankivsk nu este greu de ghicit: "preoții" BOaU își iubesc Patria și, prin urmare, cântă un cântec despre omul care a luptat pentru libertatea ei. Ce poate fi ciudat aici?

Într-adevăr, din punctul de vedere al unui naționalist, nu este nimic ciudat în acest eveniment – preoții trebuie să-și iubească pământul și să respecte eroii care au luptat pentru el. Dar oare trebuie ca păstorii să-l proclame public nu pe Dumnezeu, ci pe un om ca Tată, și pe lângă toate, pe un om cu merite creștine foarte dubioase?

Cel mai exact această întrebare a fost formulată de unul dintre cititori, care a comentat acest eveniment pe pagina de Facebook a primarului de Ivano-Frankivsk: "Mă gândeam că tatăl vostru este Tatăl din Ceruri?!"

Screenshot al comentariului din postarea de pe Facebook a lui Marținkiv cu privire la sărbătorirea zilei de naștere a lui Stepan Bandera

Știrea despre interpretarea de la Ivano-Frankivsk a provocat o rezonanță amplă pe net, și ne-am propus să analizăm piesa în sine și ce înseamnă interpretarea ei de către "preoții" structurii lui Dumenko.

Despre ce este cântecul?

"Clerul" BOaU a cântat un cântec despre un insurgent care, inspirat de numele lui Bandera, a luptat împotriva "moscalilor" și a murit eroic. Povestea protagonistului, care zace sub un stejar "fără piciorul stâng și mâna dreaptă", este întreruptă de refrenul "Tatăl nostru este Bandera, iar Ucraina ne este mamă, pentru ea vom lupta!"

Desigur, textul cântecului nu este obligat să urmeze adevărul istoric, dar poartă o componentă puternică educațională și ideologică, care este folosită astăzi pentru a evoca emoții "patriotice" și să ne influențeze "așa cum trebuie" pe noi, ucrainenii contemporani. Principalele teze ale cântecului sunt următoarele: tatăl ucraineanului este Bandera, iar mama lui este Ucraina, "moscalii" sunt răi și trebuie bătuți. Se pare că acesta este motivul pentru care membrii BOaU, care se poziționează drept cei mai înflăcărați patrioți, au interpretat această piesă.

Textul cântecului conține o serie de teze care nu pot să nu ridice întrebări.

  1. În cântec se spune că ucrainenii s-au dușmănit cu rușii: "Și am viețuit zbuciumat cu moscalii".

De obicei, insurgenți sunt numiți membrii UNU-AIU (Uniunea Naționaliștilor Ucraineni – Armata Insurgenților Ucraineni), care din 1944 până în 1956 au dus un război de partizani împotriva regimului sovietic pe teritoriul Ucrainei de Vest. Deja după regiunea în care au avut loc aceste acțiuni, este ușor să facem concluzii că moscali (așa naționaliștii  îi numesc pe ruși) nu erau acolo. Și dacă au fost, numărul lor era prea mic ca să fie menționați aparte. Adică insurgenții "nu au viețuit zbuciumat" cu moscalii, ci cu ucrainenii care erau loiali față de regimul sovietic. Și în cea mai mare parte aceștia nu erau membri ai NKVD-ului care luptau cu UNU-AIU, dar țărani simpli care pur și simplu doreau să trăiască în pace, nu să lupte împotriva "sovietelor". Potrivit istoricilor, în 1944-1953 membrii UNU-AIU au ucis 30 676 de oameni. Cei mai mulți dintre aceștia a fost populația civilă din Ucraina de Vest: țărani și membri ai kolhozurilor – 15 355; muncitori – 676; reprezentanți ai inteligențimii – 1 931 (inclusiv 50 de preoți); copii, bătrâni, femei – 860. În total – 18 822 de morți civili, care i-au inspirat pe patrioți să cânte că "tatăl este Bandera, iar Ucraina esta mama".

  1. În cântec se vorbește despre o bătălie care, evident, a avut loc în sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel: "... În ziua lui Petru, am intrat în luptă. Moscalii fugeau de și-au perdut papucii, sub focul nostru asupra lor".

Istoria nu cunoaște victorii remarcabile ale unităților de insurgenți asupra "moscalilor", ci doar un număr mare de mici raiduri de partizani. Dar menționarea lui Petru (în mod evident, se face referință la ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel din 12 iulie după stilul nou) ne face să ne amintim că în 1944 (13/22 iulie) într-adevăr a avut loc o bătălie majoră la care au putut participa insurgenții. Numai aici nu este vorba de UNU-AIU, ci de divizia Wehrmacht SS "Galicina". Această luptă este bătălia de sub Brodî între Corpul 13 al Armatei a 4-a Panzer din Wehrmacht, din care a făcut parte divizia SS "Galicina", și trupele sovietice ale Frontului I Ucrainean. Bătălia s-a încheiat cu înfrângerea diviziei, după care o parte din "galicieni" s-au alăturat UNU-AIU. Iar esența nu constă în faptul că textul cântecului insurgenților este în contradicție cu adevărul istoric (nu "moscalii" au pierdut papucii condiționali). Nu constă nici măcar în aceea că în componența trupelor primului front ucrainean erau mulți etnici ucraineni, pe care SS "Galicina" îi "bătea" ca parte a armatei naziste. Important este ca "preoții" BOaU au vazut în acest lucru un act de eroism pe care îl oferă credincioșilor ca un exemplu de urmat.

Cine este Tatăl pentru creștini?

Ucrainenii știu să cânte și iubesc acest lucru. Cine dintre noi, după ce a ridicat mai multe pahare, nu  începe să cânte fără să se gândească prea mult la conținutul cântecului? Nu sunt mulți de aceștia. Dar există o nuanță – dacă omul începe să cânte – acest lucru se întâmplă de obicei la odihnă și într-un cerc restrâns.

Dacă "preoții" cântă un astfel de cântec în veșminte, imediat după "slujba de parastas", atunci ei exprimă în mod evident poziția "Bisericii" lor. Cu alte cuvinte, atitudinea față de Bandera ca tată este poziția oficială a BOaU.

Oare trebuie menționat cine este numit Tată în adevărata Biserică? Să ne amintim de cuvintele Mântuitorului: "Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri.  Nici învăţători să nu vă numiţi, că Învăţătorul vostru este unul: Hristos" (Matei 23: 9-10). Da, în Biserică cuvântul "tată" nu este folosit doar pentru a se referi la Dumnezeu. În afară de adesarea obișnuită către preot, cuvântul "tată" este folosit cu referință la unii păstori desosebit de respectați. De exemplu, regretatul Mitropolit Amfilohie (Radovici) a fost numit "tatăl Muntenegrului ortodox". Există expresia "părinte duhovnicesc" cu referire la un povățuitor căruia creștinul ortodox se mărturisește și îi încredințează problemele sale duhovnicești.

Și, desigur, credincioșii îi numesc cu drag "părinte" pe oamenii pe care Biserica i-a numit sfinți. Știm că sfinții părinți sunt lângă Tronul lui Dumnezeu și rugăciunea lor are o putere deosebită.

Dar toți creștinii – păstorii, clericii și sfinții – caută să se asemene cu Tatăl cel Ceresc.

"Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este" (Matei 5:48), ne spune Hristos. Și nu sunt doar cuvinte, este un model pentru noi, creștinii. În aceste cuvinte verbul motivator este "fiți". Ne uităm la desăvârșirea Tatălui Ceresc și ne străduim să devenim noi înșine mai desăvârșiți. Și este firesc să iei exemplu de la Cel spre care tinzi.

Copiii mici preiau foarte repede obiceiurile părinților lor. Ei doar urmăresc – și repetă. Atât cele rele, cât și cele bune.

Adulții nu sunt fundamental diferiți de copii, ei la fel caută un exemplu de urmat. Și dacă pentru noi modelul este Tatăl Ceresc, avem un stimul pentru a ne apropia de desăvârșirea Lui. Și dacă vrctorul de orientare este altul?

În Sfânta Scriptură există o cu totul altă utilizare a cuvântului "tată". Hristos, adresându-se fariseilor, le-a spus: "De ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Fiindcă nu puteţi să daţi ascultare cuvântului Meu.  Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru" (Ioan 8: 43-44).

BOaU îl propune pe Stepan Bandera ca "părinte" și ghid duhovnicesc. Unii ar putea să ne stea împotrivă și să declare că niciunul dintre "preoți" nu a declarat acest lucru direct. Dar nici nu trebuie să o facă. Dacă slujesc și apoi cântă "Tatăl nostru Bandera" în veșminte preoțești, este suficient. În plus, cu puțin timp în urmă, liderul BOaU Sergei Dumenko a declarat că Bandera este un "geniu al duhului de zidire a națiunii" și este mândru când el și membrii structurii sale sunt numiți discipoli ai lui Bandera.

Poate Bandera să devină un model moral pentru un creștin?

Personalitatea lui Stepan Bandera este foarte contradictorie pentru Ucraina modernă. Până de curând, atitudinea față de Bandera a fost în mare parte negativă din cauza colaborării cu naziștii și a activităților teroriste ale UNU-AIU împotriva populației civile. După Euromaidan, totul s-a schimbat – acum el este poziționat ca un luptător pentru independența Ucrainei și aproape un erou național. Dar nu vom evalua personalitatea lui Bandera sub aspectul activității sale politice. Ne interesează ce fel de creștin a fost.

Tatăl lui Stepan Bandera a fost preot greco-catolic. În anii 1930, pe teritoriul Ucrainei de Vest (pe atunci – Polonia), au fost organizate o serie de acte teroriste, mai bine zis – asasinarea unor oameni de stat polonezi de vază. La procesul de la Varșovia privind asasinarea ministrului polonez de interne Bronislaw Peracki, procurorul i-a declarat lui Bandera că activitatea teroristă a UNU-AIU "contrazice bazele moralității creștine", ceea ce nu l-a impresionat în mod deosebit pe liderul UNU-AIU.

În anii 1940-1941, în timpul divizării naționaliștilor în formațiunile UNU-AIU conduse de Bandera și în cele conduse de Melnik, Stepan Bandera a ordinat masacrul a sute de confrați conduși de Melnik.

Dar poate cel mai ambiguu moment din biografiei lui Bandera este colaborarea cu naziștii germani. În primăvara anului 1941, UNU-AIU a lui Bandera a format în Polonia Legiunea Ucraineană ca parte a batalioanelor naziste "Nachtigall" și "Roland” cu un număr total de 800 de oameni. Aceștia sunt acuzați de pogromurile evreiești masive din Lviv și alte orașe din Ucraina în timpul atacului nazist asupra URSS. Mai târziu, naziștii au unit "Nachtigall" și "Roland" în Batalionul 201 de Securitate care a fost trimis să extermine partizanii din Belarus, și în același timp – populația locală neloială Germaniei. Președintele Belarusului Alexandru Lukașenko i-a acuzat pe adepții lui Bandera  de acest masacru.

În prezent în Ucraina se consideră că Stepan Bandera nu a cooperat cu Germania nazistă și aproape că ar fi luptat cu ea.

Acest lucru se declară de obicei cel mai tare la 1 ianuarie, în timpul procesiunii cu torțe de la Kiev în cinstea zilei de naștere a liderului. Deși din exterior procesiunea amintește dureros de marșurile cu torțe ale Germaniei naziste.

"Preoții" BOU-PK (acum BOaU) conduc marșul cu torțe  în cinstea lui Bandera, 2014

Ultimul marș, care a avut loc la 1 ianuarie 2020, a fost condamnat cu asprime de ambasadorul israelian în Ucraina Joel Lyon, care l-a numit pe Stepan Bandera "un complice al regimului nazist".

Putem să avem o atitudine diferită față de Bandera ca politician, dar poate el să fie "tată" pentru un creștin? A propovăduit el poruncile lui Hristos? A învățat să iubim vrăjmașii, să-i binecuvântăm pe cei care ne blestemă și să facem bine celor care ne fac rău? Cu siguranță, nu.

Poate că Stepan Bandera propovăduit dragostea? Nu, el i-a învățat pe cei care l-au urmat să urască și să-i omoare pe cei care nu erau de acord cu ideile sale.

Cu un astfel bagaj de fapte, apar îndoieli foarte serioase că Stepan după moartea sa a fost așezat de-a dreaptă Mântuitorului, darămite că ar putea deveni un far moral și duhovnicesc pentru creștini.

Atunci de ce Serghei Dumenko îl consideră pe Bandera un "geniu național" și este mândru că este un descipol a lui Bandera? De ce "preoții" săi îl numesc pe Bandera "tată"?

Cei pentru care Bandera nu este tată, nici Ucraina nu este mamă?

Deși "Tatăl nostru Bandera" este doar un cântec, refrenul său "Tatăl nostru este Bandera, iar Ucraina ne este mamă" este un simbol ideologic al Ucrainei contemporane. Atitudinea față de personalitatea lui Stepan Bandera ne este impusă anume în această postură și este un test al "patriotismului" alături de sloganul "a cui este Crimeea?". Ucrainenilor li se insuflă că dacă cineva nu-l consideră pe Bandera erou național, această persoană nu poate iubi pe deplin Ucraina. Mai simplu vorbind, dacă Bandera nu este tatăl tău, atunci nu ești un ucrainean adevărat.

Dar dacă nu ești doar un simplu ucrainean, ci și un creștin ortodox?

Iar un creștin nu poate ignora faptul că refrenul "Tatăl nostru este Bandera, iar Ucraina ne este mamă" este un calc denaturat al cuvintelor celebre ale Sfântului Mucenic Ciprian de Cartagina "Pentru cine Biserica nu este Mamă, Dumnezeu nu este Tată". De fapt, sfântul a spus puțin altfel: "Cel care nu are Biserica ca Mamă, nu-L mai poate avea pe Dumnezeu ca Tată". Dar în cazul schismaticilor ucraineni, această formulare sună și mai izbitor – o persoană care a căzut din Biserică nu-l mai consideră pe Dumnezeu Tată și, prin urmare, este nevoită să caute un substitut pentru El.

Și vedem cum funcționează această substituire în realitate. De ce "ierarhii" și "preoții" BOaU își învață păstoriții să ia cu asalt bisericile de la credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice, să spargă ușile cu barosul și să le taie cu polizorul? De ce îi învață "să se roage" cu articulații de aramă și bâte? De ce nu îi învață să iubească, ci să-și urască aproapele? Pentru că, deși rostesc cu voce tare rugăciuni bisericești, în inima lor se află "Tatăl nostru Bandera". Pentru că Stepan și alți lideri naționaliști au predicat nu să-i iubească, ci să-i urască pe: polonezi, ruși, ucrainenii "nepotriviți", bolșevici, etc. Și ura, cât de "patriotică" ar fi ea, nu-l poate apropia pe om de Dumnezeu.

Și dacă frații noștri rătăciți nu vor înțelege acest lucru acum, mai apoi poate să fie prea târziu.

Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a informa moderatorul despre acest lucru.
Система Orphus