Spune-mi cine e prietenul tău, sau De ce nu urmăm calea Patr. Bartolomeu

Primatul Fanarului "îl tolerează temporar" pe Preafericitul Onufrie. Imagine: UJO

Oare Patriarhul Bartolomeu, care până recent îl recunoștea pe Primatul Bisericii Ortodoxe Ucrainene și acum îl ignoră împreună cu turma sa, poate fi numit un bun păstor?

Ştim că suntem din Dumnezeu şi că lumea întreagă zace în cel rău (1 Ioan, 5:19)

Continuăm să discutăm declarațiile jignitoare ale Patriarhului Constantinopolului cu privire la statutul episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice și al Primatului nostru – Preafericitului Mitropolit Onufrie, pe care Patriarhul Bartolomeu "îl tolerează temporar" în Ucraina, și considerăm că este important să acordăm atenție unor circumstanțe.

Astăzi nimeni nici nu se gândește măcar să pretindă că acordarea "Tomosului" este un proiect pur politic, care nu are absolut nimic de-a face cu binele Bisericii și mântuirea sufletelor umane. A fost promovat și susținut de oameni care declară obiective pur politice. Acestui proiect cu siguranță îi sunt inerente aspecte istorice și canonice, în scopul de a conferi tuturor proceselor o legitimitate relativă, dar adesea latura etică a problemei este trecută cu vederea în umbra disputelor despre canoane și istorie.

Etica acțiunilor Patriarhiei de la Constantinopol provoacă o mare nedumerire, iar declarațiile Patriarhului Bartolomeu dezvăluie o poziție consecventă care nu presupune respectarea normelor morale.

Declarațiile Patriarhului Bartolomeu dezvăluie o poziție consecventă care nu presupune respectarea normelor morale.

Prin urmare, este ușor de explicat de ce cineva consideră că membrii Bisericii canonice sunt cei care trebuie "tolerați", și în același timp revendică primatul în întreaga lume ortodoxă. Căci deloc nu contează că în sens etic primatul presupune îngrijire pastorală, dragoste și sacrificiu, și nu o atitudine de toleranţă față de ceva neplăcut, dar inevitabil.

Acest model de comportament etic particular, subiectiv, permite schimbarea convingerilor și a pozițiilor. Dacă Patriarhul Bartolomeu, care cu puțin timp în urmă îl recunoștea pe Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, îl tratează acum pe el și pe păstoriții săi ca pe un "loc gol", atunci poate Santitatea Sa să fie considerat un bun păstor? Și acest comportament nu poate fi justificat prin nicio referință istorică sau canonică. Nu poate exista nicio justificare canonică pentru a-i ajuta pe politicieni să persecute Biserica. Dacă persoana care pretinde la ipostaza de păstor al întregii lumi se comportă în acest fel, pretențiile sale par extrem de neverosimile.

Nu poate exista nicio justificare canonică pentru a-i ajuta pe politicieni să persecute Biserica. Dacă persoana care pretinde la ipostaza de păstor al întregii lumi se comportă în acest fel, pretențiile sale par extrem de neverosimile.

Recent am devenit martorii unei susțineri ample a politicienilor americani din partea Patriarhiei Constantinopolului. Preferințe ideologice ale acestor politicieni contrazic fundamental credința ortodoxă. Nu este un secret faptul că Joe Biden și Kamala Harris (candidat la funcția de vicepreședinte), care au fost salutați cu un entuziasm deosebit de către Patriarhul Bartolomeu, sunt considerați pe bună dreptate "cei mai promotori candidați ai avortului din istorie". Este inutil de menționat că Biden și Harris susțin cu ardoare ideologia LGBT, iar pe adversarii ideologici Biden i-a numit "troglodiți". Nu este clar dacă Biden îl consideră pe vechiul său prieten Patriarhul Bartolomeu un "troglodit".

Poate cineva va observa că este o formalitate diplomatică obișnuită – la urma urmei, trebuie să trăiești, iar la Istanbul Patriarhia este extrem de vulnerabilă și are nevoie de protecția Statelor Unite, care, de altfel, nu au putut (sau nu au dorit) să împiedice transformarea Sfintei Sofia într-o moschee. Dar chiar dacă vom justifica această diplomație "loială" a unui Constantinopol slăbit și fără apărare, atunci de unde a apărut această retorică ambițioasă a "primatului pan-ortodox"?

Cred că nu este vorba despre o cooperare forțată bazată pe frică și luare de mită. Aici vedem o cooperare sinceră și voluntară, bazată pe coincidența punctelor de vedere și justificată de un sistem etic creat intenționat.

Sub ochii noștri au loc procese menite să creeze o nouă formă de gândire, o nouă identitate ortodoxă. Și dacă în acest sens vom fi de acord cu Patriarhul Bartolomeu, aceasta va însemna că vom fi de acord cu "prietenii" săi – cu toată mișcarea ideologică care stă în spatele lor. Iar ideologia și obiectivele acestei mișcări contrazic atât de puternic doctrina ortodoxă, încât acceptarea lpr este nepotrivită nu numai pentru un păstor, dar și pentru orice creștin ortodox. Cred că atât în ​​Biserica noastră, cât și în Bisericile Grecești, oamenii văd această "refacere" a Ortodoxiei.

Sub ochii noștri au loc procese menite să creeze o nouă formă de gândire, o nouă identitate ortodoxă. Și dacă în acest sens vom fi de acord cu Patriarhul Bartolomeu, aceasta va însemna că vom fi de acord cu "prietenii" săi – cu toată mișcarea ideologică care stă în spatele lor.

Prin urmare, oricât de ciudat ar suna acum pentru mine ca episcop al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, cuvintele Primatului Patriarhiei Constantinopolului despre "toleranța" sa față de mine ca episcop canonic sunt un semn al unei neconcordanțe nete în mondoviziunea noastră. În același timp, având în vedere ultimele sale declarații, se creează impresia că urmându-și dorința de a ne impune concepțiile sale și de a ne face cel puțin loiali, el pierde din ce în ce mai mult contactul cu realitatea. Din păcate, omul poate purta titlul de "Santitatea Sa Divină" și, la fel ca ceilalți oameni, poate ceda în fața unor simple tentații umane. În noianul rătăcirilor acestei lumi, Biserica are menirea să depună mărturie despre adevăr și să nu adere la rătăcirea care acum pare a fi cea mai promițătoare.

În Evanghelie, Dumnezeu ne promite că nici "porțile iadului nu vor putea învinge Biserica", dar acest lucru nu înseamnă că iadul nu va încerca să biruiască Biserica. Cred cu tărie că Biserica va supraviețui în această încercare, cum a depășit înainte toate ereziile și schismele. Poate că nu va fi ușor, poată că nu chiar imediat, dar acest lucru se va întâmpla.

Trebuie să ne rugăm fierbinte și să cerem de la Dumnezeu înțelepciune și bărbăție, căci Dumnezeu nu a părăsit și nu va părăsi Biserica.

Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a informa moderatorul despre acest lucru.

Sondaj

Sunteți de acord că primul apărător al Ortodoxiei este conducătorul Fanarului?
da, el protejează Ortodoxia de erezii și schisme
8%
nu, se apropie de BRC, dezbină Biserica și acționează după bunul plac al politicienilor
88%
nu-mi pasă, el nu mă interesează
4%
Total voturi: 25

Arhiva

Система Orphus