Avortul sau viața: Polonia ca ultima șansă a Europei creștine

Susţinătorii avortului din Polonia protestează împotriva Bisericii Catolice. Imagine: UJO

După decizia de interzicere a avortului, Polonia a devenit cel mai conservator stat din UE. Însă în țară au izbucnit proteste. Ce se întâmplă cu civilizația occidentală?

În prezent Polonia este cea mai conservatoare țară din Europa. Cel puțin la nivel oficial, această țară aderă la un curs pe care majoritatea statelor membre UE l-au abandonat deja sau se află într-un proces activ de abandonare. Înțelegerea tradițională a familiei, respectul pentru catolicism ca religie de formare culturală a țării, orientarea spre valorile morale – toate acestea nu sunt doar declarații, ci principiile după care sunt într-adevăr este ghidată Polonia.

În această țară există o rezistență activă față de propaganda LGBT și recent a fost interzis avortul. Prin urmare, este destul de firesc că în această țară autoritățile au luat o decizie cu privire la interdicția aproape totală a avortului.

Avortul și criza demografică: există vreo legătură?

De fapt, uciderea copiilor nenăscuți în Polonia a fost interzisă încă în 1993. Atunci parlamentul țării a fost de acord cu axioma predicată de Biserică – viața umană trebuie să fie protejată din momentul conceperii.

Aici merită de menționat că interzicerea avortului în anii 90 nu a fost necondiționată. Prin adoptarea Legii privind planificarea familială, protecția fetală și condițiile de întrerupere a sarcinii, autoritățile poloneze au permis în continuare avortul în cazurile în care sarcina amenința viața sau sănătatea femeii; cercetările medicale arată că este foarte probabil ca un copil să se nască cu un defect grav și ireversibil sau cu o boală incurabilă care i-ar pune viața în pericol sau există motive să considerăm că copilul a fost conceput în rezultaul unei infracțiuni, cum ar fi violul sau incestul. În același timp, dacă fătul s-a dezvoltat atât de mult încât ar putea trăi independent în afara uterului mamei, avortul nu se permitea. În cazul încălcării acestei legi, medicul care efectua operația de avort era amenințat cu trei ani de închisoare. În plus, parlamentul a prevăzut asistență din partea statului pentru femeile care rămâneau însărcinate în timp ce se aflau într-o situație dificilă de viață.

În același timp, guvernul a prevăzut măsuri preventive. Cu alte cuvinte, timp de câteva decenii tinerilor și școlarilor li se explica ce înseamnă a fi "părinți responsabili" și care sunt subtilitățile educației familiale. Ce s-a întâmplat în final?

În 1992, populația Poloniei era de 38,31 milioane. În prezent, în țară locuiesc 38,65 milioane. Adică timp de un sfert de secol, populația țării practic nu s-a schimbat și chiar a crescut ușor, ceea ce, având în vedere migrația colosală a polonezilor (în special în anii 90), reprezintă unul dintre cei mai buni indicatori din Europa. În același timp, în 2014 în Polonia, cu o populație de 38,4 milioane de persoane, doar 970 de femei au făcut avorturi.

Pentru comparație, în același 2014, în Ucraina s-au efectuat aproape 250 000 de avorturi. Vom fi de acord că, în comparație cu Polonia, diferența este mai mult decât impresionantă. Mai degrabă, tragică. Și nu este surprinzător faptul că această diferență se reflectă în starea demografică.

Deci, în 1991 în Ucraina locuiau 51, 36 de milioane de oameni, iar în 2020 – 42 de milioane (și conform unor date neoficiale, această cifră este mult mai mică). Și oricât de mult ar încerca susținătorii "dreptului la avort" să ne demonstreze că femeile poloneze pleacă în străinătate pentru a-și ucide copiii nenăscuți, cifrele vorbesc de la sine – în Polonia numărul locuitorilor a rămas practic neschimbat timp de 25 de ani, în timp ce Ucraina în aceeași perioadă de timp a pierdut cel puțin 10 milioane de oameni.

Dar Polonia nu s-a oprit aici. La 25 octombrie 2020, Curtea Constituțională a Poloniei a decis că legea din 1993, care permitea uciderea copilului în cazul unei dizabilități grave și ireversibile a fătului sau a unei boli incurabile, nu corespunde Constituției statului. Acest lucru înseamnă că femeile poloneze pot avorta numai dacă sarcina este rezultatul violului, incestului sau dacă viața mamei este în pericol. Și atât. În același timp, faptul violului trebuie confirmat de procuror, a cărui concluzie se bazează pe o serie de documente. Prin urmare, chiar și în acest caz procedura avortului este cât se poate de complicată.

Ce se află în spatele luptei pentru "dreptul la avort"?

Se știe că această decizie a autorităților poloneze a provocat o gravă mișcare de protest în țară. Susținătorii avortului, în sensul literal al cuvântului, încearcă să organizeze în Polonia un analog al Maidanului ucrainean și să realizeze o schimbare a puterii de stat.

În aspirațiile lor, luptătorii pentru dreptul de a-și ucide propriii copii nu sunt singuri, deoarece sunt susținuți de activiștii LGBT și de organizațiile liberale, care au acumulat la rândul lor o mulțime de pretenții față de guvernul țării. Este suficient să ne amintim că nu cu mult timp în urmă mai multe orașe poloneze s-au declarat "zone libere de LGBT", ministrul de externe polonez a inițiat retragerea statului din așa-numita "Convenție de la Istanbul", care susține principiile egalității de gen și idealurile liberale de stânga".

Bineînțeles, aceste decizii guvernamentale sunt susținute de o mare parte a societății poloneze, care, la rândul său, este foarte influențată de Biserica Catolică. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că lovitura principală a susținătorilor "avortului" și furia liberalilor este îndreptată împotriva Bisericii Romano-Catolice din Polonia. Liberalii sunt convinși că anume clerul catolic dictează reperele morale și contribuie la faptul că în prezent țara este un avanpost care stă la straja "fundamentalismului" european (citește – a reminiscențelor valorilor creștine și tradiționale).

Principala lovitură a susținătorilor "avortului" și furia liberalilor este îndreptată împotriva Bisericii Romano-Catolice din Polonia. Liberalii sunt convinși că anume clerul catolic dictează reperele morale ale societății poloneze.

Chiar a doua zi după pronunțarea hotărârii Curții Constituționale, sute de acte de vandalism au fost comise împotriva Bisericii Catolice din Polonia – de la afișe jignitoare pe pereții și în interiorul bisericilor, până la întreruperea serviciilor divine și încăierări.

În special, în Varșovia, Cracovia și alte orașe, protestatarii au ieșit în fața bisericilor romano-catolice cu postere pe care erau scrise sloganuri de tipul: "Corpul meu, alegerea mea", "Este război. Sadicilor! Venim după voi", "Ce naiba știi despre naștere?", "Iadul femeilor din Polonia", "Avortul este lege".

Proteste în Varșovia

La Poznan, în timpul slujbei de duminică, un grup de oameni a stat în fața altarului cu postere pe care scria "Catolicii au nevoie și ei de avort". Ei au împărțit în biserică pliante anti-clericale, au început să bată din palme și să strige că preotul local, care este împotriva avortului, este un barbar. Slujba a fost întreruptă.

Lângă biserica Sfintei Cruci din suburbia mun. Cracovia, protestatarii au provocat o încăierare. Poliția a intervenit. În plus, pe multe biserici catolice din Polonia au început să apară inscripții de genul "iadul pentru femei", precum și pliante pe care era înfățișată o femeie însărcinată răstignită pe cruce.

Proteste într-o biserică poloneză

O femeie-lider a mișcării de protest Marta Lempart din organizația "Greva femeilor" a declarat că greviștii nu doresc să jignească sentimentele religioase ale credincioșilor, și că "contează pe reacția oamenilor din biserici și pe opoziția din societate". În același timp, organizația condusă de Lempart a cerut activiștilor să vină duminică la biserici pentru a arunca pe tăvile de donație un pliant cu o femeie răstignită cu inscripția: "Vina voastră, vina voastră, vina voastră foarte mare". În plus, greva "femeilor" din Polonia se desfășoară sub sloganul "În numele mamei, al fiicei și al surorii iubite! Feriți-vă de femei", ceea ce este o blasfemie deliberată împotriva doxologiei trinitare folosită în Biserică.

Pliante cu blasfemie pe bisericile din Polonia

Bineînțeles, astfel de acțiuni, precum și întrerupea slujbelor și profanarea bisericilor, au stârnit reacția catolicii credincioși. În multe orașe din Polonia s-au autoorganizat subdiviziuni de apărare, care protejează bisericile de atacuri. În plus, reprezentanții "Gărzii Marșului Independenței" participă activ la apărarea bisericilor, iar în unele locuri au început să apară și preoți cu arma în mână. În țară au început ciocniri crâncine între activiști și apărătorii bicericilor.

La momentul actual, situația din Polonia a devenit atât de tensionată, încât în ​​mass media europeană putetem întâlni adesea expresia "califatul polonez". Și subliniem încă o dată că toată "vina" pentru această stare de lucruri i se incriminează Bisericii.

Apărătorii bisericii din Lodz

Valul "protestelor pentru avort" care s-au abătut asupra bisericilor din țară trebuie, potrivit organizatorilor, să exercite presiune asupra conducerii Bisericii Romano-Catolice din Polonia și să o oblige să fie mai liberală. Minoritatea LGBT cere și ea același lucru. Mai mult, reprezentanții valorilor liberale își justifică cererile prin poziția adoptată de Vatican. De exemplu, imediat după ce papa a spus că este timpul să fie legalizate căsătorile civile între persoanele de același sex, deputatul opoziției Claudia Iacira a declarat direct că "este timpul ca oamenii care aparțin aceleiași biserici să înceapă să asculte de cea mai înaltă ierarhie a lor, pe primul episcop al Romei". La rândul său, activistul gay Bartoș Staszewski a declarat că "acesta este argumentul că până și Papa este de partea parteneriatului civil, ceea ce este foarte necesar și îl vom folosi cu siguranță în lupta noastră în favoarea cuplurilor civile și a căsătoriile între persoane de același sex".

Este clar că în acest caz "luptătorii pentru căsătoriile între persoanele de același sex" vor primi sprijinul integral din partea acelei Europe, care încearcă să distrugă reminiscențele civilizației occidentale și să construiască pe aceste ruine o "lume nouă" – cu valori LGBT, libertăți liberale și lipsă de moralitate. Astfel, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen a declarat că în Europa nu pot exista "zone libere de LGBT", iar comisarul Parlamentului European pentru Drepturile Omului Dunja Mijatovic susține că poziția Poloniei în ceea ce privește minoritățile sexuale este "înspăimântătoare". Și îi sperie pe liberali nu numai pentru că predicarea valorilor LGBT a devenit semnificativ mai dificil de promovat în Polonia, ci și pentru că această țară poate deveni un exemplu pentru alții. Polonezii tot cred așa. Potrivit liderului mișcării poloneze "Pentru viață" Kai Godek, Polonia este "un model pentru Europa și pentru lume". Și se pare că acest model, deși încet, începe să funcționeze.

Un model vechi pentru o lume nouă

În confruntarea sa cu valorile străine creștinismului, Polonia primește din ce în ce mai mult sprijin din partea altor țări și a unor politicieni individuali. Astfel, ministrul justiției Zbigniew Zebro a trimis colegilor săi din Slovenia o propunere de a sprijini inițiativa Varșoviei de a se retrage din Convenția de la Istanbul. Mai mult, politicienii polonezi sunt convinși că trebuie de luptat pentru valorile tradiționale, în timp ce ideologia LGBT distruge civilizația occidentală.

În acest sens este absolut clar că Ungaria poate fi considerată un aliat al Poloniei, care refuză, de asemenea, să găzduiască migranți, restricționează răspândirea ideologiei de gen și LGBT, se opune schimbării genului, etc.

În 2019, autoritățile italiene au stabilit cursul pentru revenirea la valorile tradiționale și protejarea intereselor țării: la început au refuzat să primească migranți, apoi au readus conceptele de "tată" și "mamă" în documentele oficiale și au promis că vor lupta împotriva altor inovații liberale din legislație.

Dacă mai câteva țări se vor alătură acestor state, este foarte posibil să apară un anumit conglomerat interstatal care se va opune "noilor valori liberale" ale Europei. Și acestea nu sunt cuvinte goale sau un proiect fantastic. Pentru că adversarii "valorilor liberale" au formulat deja asemenea idei.

Prim-ministrul maghiar Viktor Orban susține că "Occidentul și-a pierdut atractivitatea în ochii Europei Centrale, iar modul în care ne aranjăm viața nu pare a fi ceva de dorit pentru Occident. În următorii ani, trebuie să păstrăm unitatea Europei, recunoscând în același timp că această tendință istorică nu are nicio șansă de schimbare. Ei nu ne pot impune voința, iar noi nu putem schimba actuala lor direcție intelectuală și politică".

Potrivit liderului mișcării poloneze "Pentru viață" Kai Godek, Polonia este "un model pentru Europa și pentru lume". Și se pare că acest model, deși încet, începe să funcționeze.

Mai mult, poziția adoptată de Polonia și Ungaria se bucură, de fapt, de sprijin peste ocean. De exemplu, președintele american Donald Trump a semnat un document care nu recunoaște "dreptul la avort", a interzis uciderea copiilor născuți după avorturi eșuate, este un susținător deschis al valorilor tradiționale și, în principiu, se îndreaptă în aceeași direcție ca Polonia. În același timp, o serie de politicieni europeni declară deja cu voce tare că multiculturalismul, egalitatea de gen și absența unei componente creștine vor distruge pur și simplu civilizația occidentală.

Concluzii

Astăzi putem spune că are loc o lupta crâncenă pentru valorile tradiționale. Nu este vorba doar despre confruntarea între susținătorii și oponenții avortului sau a persoanele LGBT, nu numai despre Polonia și Europa liberală, dar și despre o confruntare între creștinism și islam. De fapt, distrugând valorile pe care a crescut civilizația contemporană, Europa comite un act de sinucidere în favoarea islamului. Și cuvintele lui Orban, care a declarat că în 30 de ani "o cincime din Europa va deveni musulmană" par foarte optimiste. O declarație foarte realistă, mai ales având în vedere numărul avorturilor în rândul europenilor și numărul copiilor în rândul musulmanilor, și este mai potrivit să spunem că până în 2050 doar o cincime din Europa va rămâne creștină.

În același timp, autoritățile țării în care trăim vorbesc despre necesitatea integrării Ucrainei în Europa. Dar cum trebuie să fie această Europă și Ucraina în ea? La urma urmei, este destul de evident că Europa este diferită în prezent – există Polonia și există Olanda, există Ungaria și există Norvegia, există Europa catolică și Europa homosexuală. Care dintre aceste "europe" ne este oferită?

Este evident că Europa este diferită în prezent – există Polonia și există Olanda, există Ungaria și există Norvegia, există Europa catolică și Europa homosexuală. Care dintre aceste "europe" ne este oferită?

Se pare că "europa" care susține avortul și valorile LGBT. Ucraina a semnat deja o serie de documente conform cărora copiii noștri și noi cu toții în viitorul apropiat vom trăi într-o societate în care vom fi întemnițați pentru că am criticat homosexualii sau "dreptul la avort". În prezent trăim o criză demografică gravă, pe fundalul căreia țara ocupă unul dintre primele locuri în Europa în ceea ce privește avorturile. Dacă continuăm să mergem în această direcție, foarte curând atât Ucraina, cât și ucrainenii vor dispărea ca țară și ca popor. Întrebarea dacă dorim acest lucru este retorică. Deci, dacă ne vom îndrepta spre Europa, trebuie să ne orientăm asupra homosexualilor și susținătorilor avortului?

Poate că este mai bine să urmăm exemplul Poloniei vecine?

Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a informa moderatorul despre acest lucru.

Sondaj

Trebuie ierarhia să îndemne turma sa la vaccinare împotriva COVID-19?
da, arhiereii și preoții sunt îngrijorați de sănătatea oamenilor
13%
nu, este un subiect pur medical, Biserica nu are nicio tangență cu el
87%
nu-mi pasă
0%
Total voturi: 46

Arhiva

Система Orphus