Vizita conducătorului Fanarului la Roma: ce poate aștepta omenirea?

Papa Francisc și Patriarhul Bartolomeu creează o nouă religie? Imagine: UJO

În perioada 19-22 octombrie 2020 a avut loc vizita conducătorului Fanarului la Roma, unde s-au făcut declarații care arată că trăim în era creării unei religii noi.

La 19 octombrie 2020, Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a făcut o vizită la Roma pentru a participa la o serie de evenimente organizate de Biserica Romano-Catolică.

Imediat după sosire, Primatul Fanarului s-a rugat la un tedeum ecumenic (de fapt, anume el a avut onoarea să-l înceapă și să-l încheie) în bazilica romano-catolică Santa-Maria-in-Trastevere.

Pe 20 octombrie 2020, deja în bazilica Santa Mariain Aracoeli – o biserică în cinstea Fecioarei Maria, situată pe vârful dealului Capitolin din Roma, a avut loc o rugăciune ecumenică pentru pace, iar în seara zilei de 21 octombrie, Patriarhului Bartolomeu i s-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa al universității papale.

Întâlnirea lui Francisc cu Bartolomeu: semne și simboluri

A doua zi, pe 22 octombrie, la Vatican a avut loc întâlnirea Papei Francisc cu Primatul Fanarului, care, potrivit informațiilor disponibile, a durat 50 de minute. Potrivit Patriarhului, durata convesrației a fost justificată de faptul că "doi frați au multe de spus și de împărtășit unul cu celălalt". Este curios faptul că la începutul conversației cu pontiful roman, patriarhul Bartolomeu a remarcat cu satisfacție fotografia care se afla pe masa pontifului Bisericii Romano-Catolice. Este o fotografie a Papei și a conducătorului Fanarului, pe care potrivit site-ului oficial al Patriarhiei din Constantinopol, "Papa a pus-o în cabinetul în care se întâlnește cu cei mai înalți demnitari". Sunt de remarcat și cadourile cu care au făcut schimb ambele părți. În special, Patriarhul Bartolomeu i-a oferit Papei o icoană a Sfintei Marta din Betania, pictată de călugării de pe Muntele Athos, iar Papa Francisc i-a dăruit Primatului Fanarului un vas pe care sunt înfățișați Sfinții Apostoli Petru și Andrei, îmbrățișându-se reciproc.

Simbolismul acestor două daruri este destul de transparent. Sfânta Marta din Betania, sora dreptului Lazăr, a devenit cunoscută pentru faptul că în timpul vizitei lui Hristos în casa lor, ea s-a îngrijit de masa la care avea să ospăteze Domnul și care L-a rugat să-i ordone surorii sale Maria să o ajute. La care Hristos a răspuns: "Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti, iar Maria (care îl asculta cu atenție pe Mântuitorul, în loc să aibă grijă de masă – n.r.) partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea". Astfel, dăruind icoana Sfintei Marta Papei de la Roma, Patriarhul Bartolomeu se pare că face aluzie la slujirea sa socială, și în același timp, la pregătirea unei mese comune pentru toți cei care doresc să se întâlnească cu Hristos. Evident, participanții la această masă, în opinia Primatului Fanarului, sunt în primul rând ortodocșii și catolicii.

"Doi frați au multe de spus și de împărtășit unul cu celălalt". 

Patriarhul Bartolomeu despre întâlnirea cu Papa Francisc

Această viitoare comuniune este sugerată de imaginea apostolilor care se îmbrățișează, pe care Papa i-a oferit-o în dar ​​Patriarhului Bartolomeu. La urma urmei, toată lumea își amintește perfect că Apostolul Petru este considerat ocrotitorul Catedrei Arhiepiscopilor Romani, iar Apostolul Andrei  - al Arhiepiscopii Constantinopolului. În plus, papa Francisc a făcut anul trecut un alt gest care, potrivit arhiepiscopului fanariot Iov (Ghecea), trebuie tratat ca o indicație profetică a unității Romei și a Constantinopolului – el i-a dăruit Fanarului moaștele Sfântului Apostol Andrei.

Prin urmare, contextul și semnificația simbolică a acestor daruri sunt clare – să sublinieze că mișcarea către comuniunea dintre catolici și creștinii ortodocși continuă și se intensifică.

Dar nu este exclus că în viitor orașele Istanbul și Roma o să admită posibilitatea participării la uniunea lor și a reprezentanților altor mișcări religioase. Desigur, acest fapt acum pare o fantezie totală. Dar să ne amintim că nu cu mult timp în urmă la Vatican a fost "catehizată" zeița păgână Pachamama, iar conducerea de vârf a Bisericii Romano-Catolice nu numai că menține contacte cu islamul, dar participă și la sărbătorile musulmane. Papa însuși semnează cu Imamul Suprem din Cairo o declarație comună "Fraternitatea umană pentru pacea mondială și coexistența comună". În plus, la Roma la rugăciunea ecumenică susmenționată pentru pace au participat și păgâni, reprezentanți ai islamului și budiști.

Și astăzi este deja destul de potrivit să ne punem nu doar întrebarea dacă va fi sau nu creată o anumită religie sincretică, ci și despre condițiile în care poate fi realizată crearea ei. Și credem că răspunsul la această întrebare poate fi găsit atât în ​​cuvintele Patriarhului Bartolomeu, cât și în cuvintele Papei, rostite în acele zile.

Alte credințe – bogăția fiilor lui Dumnezeu?

Motivul principal al vizitei Patriarhului Bartolomeu la Roma și Vatican a fost participarea sa la așa-numita întâlnire internațională intitulată "Nimeni nu se mântuiește singur Pace şi fraternitate".

Pe un afiș care anunța evenimentul, alături de Primatul Fanarului au fost reprezentați și alți participanți la "întâlnire": Papa Francisc, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele italian Sergio Mattarella, fondatorul Comunității Sfântului Egidiu, Andrea Riccardi și marele rabin al Franței Haim Korsia.

Afiș dedicat evenimentului "Nimeni nu se mântuiește singur Pace şi Fraternitate".

Evenimentul a fost inițiat și organizat de "Comunitatea Catolică a Sfântului Egidiu". Această organizație se poziționează ca o organizație laică de caritate și menținere a păcii, dar, de fapt, în prezent este cea mai activ implicată în dezvoltarea dialogului dintre catolici și creștinii ortodocși, precum și în dialogul inter-creștin și inter-religios. De mai bine de 30 de ani, "Comunitatea" adună reprezentanți ai Bisericilor creștine și ai marilor religii mondiale, figuri politice și culturale la "Rugăciunea pentru pace", care trebuie să demonstreze valorile și aspirațiile comune ale tuturor oamenilor de pe pământ.

Merită oare să discutăm rostul participării ierarhilor ortodocși la astfel de evenimente? Este suficient să ne amintim de cel de-al 10-lea canon apostolic, care interzice rugăciunea cu ereticii ("Dacă cineva se roagă cu un excomunicat din comuniunea Bisericii, chiar dacă acest fapt va fi săvârșit în casă: această persoană să fie excomunicată"). Și argumentul că dacă reprezentanții Bisericii noastre nu vor participă la o astfel de "rugăciune", ei vor fi înțeleși greșit, este absolut nepotrivit. Ne putem ruga în propria noastră biserică, nu în piață.

Nu merită să discutăm rostul participării ierarhilor ortodocși la astfel de evenimente. Este suficient să ne amintim că "dacă cineva se roagă cu un excomunicat din comuniunea Bisericii, chiar dacă acest fapt va fi săvârșit în casă: această persoană să fie excomunicată".

Problema constă în faptul că participarea la inițiativele "Comunității Sfântului Egidiu" duce Biserica Ortodoxă nu numai la devalorizarea doctrinei despre mântuire (singura adevărată), dar și la o alianță cu ereticii, apostații și, în viitorul apropiat, cu păgânii. La o unire bazată nu pe învățăturile Bisericii despre Hristos, ci pe "valorile umane universale" care se schimbă tot timpul. Drumul către această unire este așternut printr-o înțelegere vagă, amorfă a "iubirii" și a "prieteniei", pe care se va construi "noua biserică", iar mai târziu - "noua religie".

Religia în slujba păcii și a fraternității

De exemplu, în timpul discursului său la slujba ecumenică, Primatul Fanarului a declarat că alte religii sunt "proprietatea (sau bogăția – n.r.) fiilor lui Dumnezeu". În plus, adresându-se participanților la tedeum, printre care se majoritatea erau catolici, Patriarhul Bartolomeu nu a spus niciun cuvânt despre pocăință și nici măcar nu a încercat să facă apel către reprezentanții Bisericii Romano-Catolice să regândească înțelegerea eronată a dogmelor Bisericii. Nu, el s-a concentrat asupra îndemnului la "prietenie": "În acestă seară, iubiți frați și surori, să împărtășim împreună gustul acestei prietenii și al acestei iubiri pe care El ne-a oferit-o din belșug...".

Probabil, pentru Patriarhul Bartolomeu, propria lui înțelegere a "prieteniei" și "iubirii" este calea care duce la unitate cu catolicii: "Privind în ochii voștri, privind în ochii care strălucesc în această comunitate, găsim roada abundentă, așteptată de Dumnezeu și ne bucurăm, pentru că percepem dragostea lui Hristos, pentru că trăim în prietenie ... pentru că mergem cu toții spre transfigurarea noastră întru El". În general, întregul discurs al lui Bartolomeu este format din cuvinte despre dragoste, fără nici o aluzie la pocăință. În principiu, la fel a vorbit și Papa puțin mai târziu.

În discursul său ținut în Bazilica Santa Mariain Aracoeli, pontiful a declarat că "numai dragostea este calea comunicării depline între noi". Ce a avut în vedere pPapa Francisc prin aceste cuvânte? El explică: "Cu cât suntem mai atașați față de Domnul Iisus, cu atât vom fi mai deschiși și "universali", pentru că ne vom simți responsabili pentru ceilalți. Iar ceilalți vor fi calea ta de mântuire: toți, fiecare persoană, indiferent de istorie și religie". Se pare că calea mântuirii constă în slujirea socială, în slujirea pentru alții, într-un sentiment al deschiderii și "universalității" față de toată lumea.

În aceeași zi, imediat după rugăciunea săvârșită în bazilica Santa Mariain Aracoeli, Papa a vorbit în Piazza del Campidoglio și a declarat că "trebuie să recunoaștem pașii rodnici în dialogul dintre religii. Este un semn al speranței care ne încurajează să lucrăm împreună ca frați: ca frați". Potrivit pontifului, "religiile se află în slujba păcii și a fraternității".

Fără îndoială, orice persoană religioasă susține menținerea păcii. În acest sens, creștinismul este cea mai pașnică religie și numai în creștinism sunt binecuvântați facătorii de pace. Dar oare poate fi numită lupta pentru pace scopul principal al religiei în general și al creștinismului în special?

În plus, Papa este sigur că "nicio națiune, niciun grup social nu poate dobândi pacea, bunătatea, siguranța și fericirea de unul singur ... Știm că nimeni nu se poate mântui singuri, că putem fi mântuiți doar împreună. Fraternitatea care izvorăște din conștiința unității omenirii, trebuie să pătrundă în viața oamenilor, a comunităților, a conducătorilor și a forumurilor internaționale. Astfel, conștientizarea faptului că ne putem mântui doar împreună va spori dacă ne vom întâlni, vom discuta,vom înceta să luptăm, ne vom împăca,vom modera limbajul politic și al propagandei și vom elabora căi concrete spre pace".

Enciclica papală – o cunună a doctrinei sociale?

Cu alte cuvinte, pentru papa sarcina principală a religiei este de a crea condițiile necesare unei vieți fericite pe pământ. Cuvântul "mântuire" este folosit exclusiv în sens biologic – ca prelungire maximă a anilor petrecuți de om pe pământ. El nu vorbește despre soarta postumă a omului, nu vorbește cum se poate mântui sufletul omului și nu spune că tocmai acesta este scopul Bisericii și al credinței creștine în general. Nu, doar despre binele pământesc și despre fraternitatea pământească. Este de mirare oare că pentru o astfel de poziție Papa Francisc este lăudat de masoni?

Cuvântul "mântuire" este folosit de Papa exclusiv în sens biologic – ca o prelungire maximă a anilor petrecuți de om pe pământ.

Altceva este ciudat – că această poziție găsește sprijinul deplin al Patriarhului Bartolomeu, care consideră că ultima enciclică a Papei „Fratelli Tutti” ("Toți oamenii sunt frați" – n.r.)  este "o cunună a doctrinei sociale".

Însă în opinia ierarhului Bisericii Ruse, Episcopului Savva (Tutnov), linia roșie a enciclicii este "globalismul social". Conform observației oportune a episcopului Savva, "Fratelli Tutti" este "în general, un tratat politic interesant, departe de a fi incontestabil, cu referințe formale la Evanghelie și adaptat la așteptările moderne liberale de stânga, vise noi despre aceea că "vom construi o lume dreaptă".

Vom fi de acord cu această caracteristică a ierarhului rus, și vom adăuga că acest document papal trebuie perceput în lumina evenimentelor actuale - pandemia, politica migrațională a Uniunii Europene (nu este o coincidență invitația șefului Comisiei Europene la "Rugăciunea pentru pace"), mișcările de protest din SUA și Europa, declarațiile despre sprijinul persoanele LGBT... Toate acestea luate împreună creează într-adevăr noua doctrină socială a Bisericii Romano-Catolice, care în multe privințe este diferită de cea pe care Biserica a predicat-o timp de mii de ani.

Prin urmare, o putem  numi "cunună" numai în cazul respingerii axiomei că misiunea Bisericii este de a conduce omul în Împărăția lui Dumnezeu, în unitate cu Hristos. Și este foarte trist că patriarhul ortodox al mărețului oraș unde cândva a domnit Marelui Constantin uită de acest lucru.

De fapt, probabil că nu uită, ci participă la un "proiect" al cărui obiectiv principal este crearea unei religii sincretice. Baza ei va fi tocmai acea înțelegere a "iubirii" și "fraternității", care a fost exprimată recent la Roma. Potrivit patriarhului, religia nu este altceva decât un adaos social cu menirea de a contribui la ameliorarea vieții societății. Iar faptul că cerințele societății se schimbă constant presupune că această religie sincretică se va schimba – atât în ​​ceea ce privește limbajul (amintiți-vă de cuvintele papei despre "moderarea limbajului"), cât și în ceea ce privește forma. Se va schimba până nu va deveni clar că omenirea trebuie să se închine în fața "salvatorului" său.

Celui care va veni "în locul" lui Hristos.

Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a informa moderatorul despre acest lucru.

Sondaj

Care vor fi consecințele pomenirii lui Epifanie de către Primatul Bisericii Ciprului?
BOaU va fi recunoscută în unanimitate de întreaga Biserică a Ciprului
12%
Sinodul Ciprului va condamna fapta Primatului
18%
În cadrul Bisericii Ciprului va apărea discordie
70%
Total voturi: 17

Arhiva

Система Orphus