Tomosul nu l-a ajutat: de ce "Poroșenko din Muntenegru" a pierdut alegerile

Djukanovici a anunțat crearea unei "biserici naționale" și a pierdut alegerile.

Președintele din Muntenegru, după ce a declarat război Bisericii canonice, a pierdut alegerile și totodată puterea. În urmă cu un aceasta a fost soarta lui Poroșenko.

La sfârșitul lunii decembrie 2019, parlamentul din Muntenegru a adoptat o lege anti-bisericească, potrivit căreia Mitropolia canonică a de Muntenegru și a Litoralului din cadrul Bisericii Ortodoxe Sârbe (BOS) a fost lipsită de proprietatea sa și astfel a fost scoasă în afara legii. Locul său urma să fie preluat de biserica ortodoxă schismatică din Muntenegru (BOM). În ajunul votării acestui proiect de lege, autoritățile muntenegrene au întreprins o adevărată operațiune specială: parlamentarii din Scupșina (parlamentul muntenegrean) care erau împotriva proiectului de lege anti-bisericesc, au fost reținuți de poliție și nu au putut participa la vot. În schimb, ceilalți au votat în unanimitate și legea a fost adoptată. În același timp, parlamentarii din Scupșina au respins 117 (!) amendamente la acest proiect de lege.

Legea anti-bisericească din Muntenegru prevede transferul de la BOS în favoarea statului (de fapt, în favoarea BOM schismatică) efectiv a tuturor bunurilor bisericești, inclusiv a bisericilor, mănăstirilor etc., care au fost construite sau transmise de către stat Bisericii până la 01 decembrie 1918. Astfel, mai mult de 600 de biserici și mănăstiri urmează să fie confiscate de la BOS, iar comunitățile ortodoxe să devină schismatice sau să săvârșească slujbele pe stradă.

Calea parcursă spre "Tomosul muntenegrean"

Campania anti-bisericească din Muntenegru a intrat în faza activă în vara anului 2019, când președintele muntenegrean Milo Djukanovic a anunțat că BOS este ceva asemănător cu tentaculele "lumii sârbe", care promovează interesele unei țari străine și subminează independența Muntenegrului. Declarațile sale sunt identice cu cele ale fostului președinte al Ucrainei Petro Poroșenko.

La fel ca fostul lider ucrainean, M. Djukanovic a declarat că va face tot posibilul pentru a dobândi autocefalia de la Fanar pentru schismaticii muntenegreni. El a fost încurajat de succesul său în urma interviului fostului exarh al Constantinopolului din Ucraina, arhiepiscopului de Pamfilia Daniel (Zelinski), pe care l-a acordat BBC la 11 ianuarie 2019. "Susțin teza că fiecare națiune care dorește să aibă propria Biserică Ortodoxă trebuie să aibă dreptul să creeze și să ceară recunoașterea de către alte Biserici Ortodoxe. Inclusiv când vine vorba despre Macedonia și Muntenegru", a accentuat atunci fostul exarh. Deși patriarhul Bartolomeu a declarat că nu intenționează să acorde Tomosul Bisericii Ortodoxe din Muntenegru, după intervenția sa în afacerile bisericești din Ucraina, toată lumea înțelege foarte bine cât costă asemenea declarații ale "Santității Sale". Faotul că Patriarhul Bartolomeu nu intenționează astăzi, poate fi realizat mâine și, cum se spune în popor, cât ai clipi din ochi. De fapt, aceste cuvinte sunt confirmate de liderul schismaticilor muntenegreni Dedeici, care în ianuarie 2020 a anunțat că structura sa va primi în curând Tomosul.

Muntenegrenii își apără Biserica

Înainte de adoptarea legii anti-bisericești din Muntenegru, țara a fost cuprinsă de proteste masive. Sute de mii de oameni au ieșit în stradă și pe lângă fiecare biserică a BOS au fost create comitete speciale pentru apărarea bisericilor. Petițiile în apărarea Mitropoliei de Muntenegru și a Litoralului din cadrul BOS au fost semnate de 2500 de pedagogi și 300 de juriști din Muntenegru, și de peste o sută de ofițeri și militari.

https://pulserbia.ru/wp-content/uploads/2020/03/protesty-v-chernogorii2-1132x509.jpg
Proteste împotriva legii anti-bisericești din Muntenegru

Protestele împotriva persecuției împotriva BOS au continuat efectiv fără întrerupere până la introducerea carantinei determinate de răspândirea noului coronavirus. De două ori pe săptămână muntenegrenii se adunau în Procesiuni religioase de amploare în apărarea Bisericii lor. Aceste manifestații de protest s-au deosebit prin două aspecte de protestele din toate celelalte țări ale lumii.

În primul rând, ele au fost de o amploare fără precedent. În anumite zile în toate orașele din Muntenegru până la 300 de mii de oameni au ieșit în stradă în apărarea Bisericii Ortodoxe Sârbe, ceea ce reprezintă aproape jumătate din întreaga populație a Muntenegrului. Și în al doilea rând, nicio forță politică nu a organizat, nu a coordonat, nu s-a alăturat acestor proteste și, prin urmare, nu a urmărit interese politice. Protestele au fost pașnice, ele au avut loc exclusiv în apărarea Bisericii Ortodoxe Sârbe canonice, și oamenii care au participat la ele au făcut-o exclusiv la chemarea inimii.

Preafericitul Onufrie și ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene care au vizitat Muntenegrul în februarie 2020, s-au putut convinge personal de acest lucru.

După introducerea carantinei, BOS a respectat cerințele autorităților și a oprit mitingurile, însă de îndată ce carantina a fost ușurată, protestele au fost reluate, de această dată în conformitate cu măsurile anti-epidemiologice necesare. Totuși, în pofida respectării acestor măsuri de către BOS, autoritățile din Muntenegrului la 13 mai l-au arestat pe Episcopul de Budimlja și Nikšić Ioanichie și pe alți preoți ai BOS. În total, sub pretextul presupuselor încălcări ale normelor de carantină, 67 de susținători ai BOS au fost pedepsiți administrativ și au fost intentate dosare penale împotriva a 11 persoane, inclusiv a Mitropolitului de Muntenegru și al Litoralului Amfilohie (Radovici).

Dar aceste persecuții doar au intensificat protestele populare împotriva politicii anti-bisericești a autorităților. Guvernul din Muntenegru și BOS au încercat de mai multe ori să negocieze abolirea legii anti-bisericești, dar aceste negocieri sa-u încheiat cu eșec, în pofida apelurilor din partea Uniunii Europene. La drept vorbind, aceste apeluri nu au fost în niciun caz imparțiale. Secretarul de presă al Comisiei Europene Ana Pisonero a dat preferință clară autorităților muntenegrene: "Salutăm eforturile guvernului în căutarea unui compromis. Din păcate, nu s-a găsit nicio soluție în aceste discuții. Facem apel către ambele părți să continue dialogul", a declarat ea în iunie 2020. În cuvintele ei observăm o aprobare a guvernului din Muntenegru.

Din cauza nedorinței ferme autorităților muntenegrene de a aboli legea anti-bisericească care încalcă drepturile credincioșilor BOS, Episcopatul Mitropoliei de Muntenegru și a Litoralului a fost nevoit să constateze că guvernul actual din Muntenegru s-a discreditat prin politica sa anti-bisericească și nu se mai poate bucura de încrederea oamenilor. În ajunul alegerilor parlamentare care au avut loc pe 30 august, Mitropolitul de Muntenegru și al Litoralului Preafericitul Amfilohie (Radovici) a înregistrat un mesaj video și i-a îndemnat pe toți cetățenii să meargă la vot pentru a vota "în apărarea sfintelor lăcașuri ale lui Dumnezeu".

"În al 82-lea an de viață pentru prima dată voi merge la alegerile parlamentare – pe 30 august – și fac apel către toți muntenegrenii, locuitorii Muntenegrului și toți ceilalți să voteze în apărarea sfintelor lăcașuri ale lui Dumnezeu, care se află acum sub lovitură în Muntenegru din partea celor care nu știu ce înseamnă un lucru sfânt. ...Să dea Dumnezeu că această apărare să biruie pentru viitorul tuturor locuitorilor din Muntenegru. Toți la alegeri pentru apărarea bisericilor!" – a accentuat Mitropolitul Amfilohie.

Mitropolitul de Muntenegrului și al Litoralului Amfilohie (Radovici)

Explicând poziția Bisericii cu privire la problema alegerilor parlamentare, Preafericitul Mitropolit Amfilohie a menționat: "Biserica nu are propriul partid sau listă electorală. Biserica nu susține niciun partid și, prin urmare, lasă procesul politic pe seama politicienilor".

Totuși, Biserica poate da o evaluare morală acțiunilor autorităților, mai ales dacă acestea sunt atât de net îndreptate împotriva Ei. Biserica poate concentra atenția alegătorilor asupra acțiunilor autorităților pe care le consideră inacceptabile și îi poate îndemna pe cetățeni să facă alegerea potrivită. "Pe de altă parte, îi putem îndemna pe cetățeni să meargă la alegerile viitoare folosindu-și dreptul lor politic. Deoarece legea neconstituțională încalcă drepturile și libertățile religioase ale creștinilor și ale Bisericii, și deoarece toate rugăciunile și cererile noastre de a conveni asupra cerințelor noastre minime au fost respinse, noi, în calitate de cetățeni ai acestui stat cu drepturi depline, considerăm că este legitim să-i îndemnăm pe credincioși să nu voteze cu politicienii care promovează legile anti-bisericești ", a declarat Mitropolitul Amfilohie.

Prăbușirea prigonitorului Bisericii

Și iată că au trecut alegerile din Muntenegru. Scrutinul a arătat cel mai slab rezultat pentru Partidul Democrat al Socialiștilor din Muntenegru (PDSM), al cărui lider real este președinte Milo Djukanovic. PDSM a adunat 35,06% din voturi, ceea ce chiar și în coaliție cu partidele apropiate: social-democrații din Muntenegru, "Partidul bosniac" și "Lista albaneză", îi permite să spere doar la 37 de locuri din cele 81 din Scupșina. Forțele politice de opoziție: "Pentru viitorul Muntenegrului", "Lumea – națiunea noastră", "Acțiunea Reformei Unite" și Partidul Social Democrat au obținut la alegeri 43 de mandate parlamentare, obținând un total de 53,75%.

Liderii forțelor politice: "Pentru viitorul Muntenegrului", "Lumea – națiunea noastră" și "Acțiunea Reformei Unite" și-au anunțat deja intenția de a crea o coaliție de guvern și de a forma guvernul. Partidul social-democrat încă deliberează, dar și fără cele două mandate ale sale, actualele forțe de opoziție au o majoritate în parlament. Aceste rezultate au permis liderului coaliției de opoziție "Pentru viitorul Muntenegrului" Zdravko Krivokapici să anunțe victoria la alegeri. "Cetățeni ai Muntenegrului, vă mulțumesc pentru sprijin! Regimul de 30 de ani s-a prăbușit", a declarat el la televiziunea națională.

Și prima decizie a noii coaliții de guvern, în cazul formării sale, va fi conform declarației sale anularea legii anti-bisericești: "Primul pas, desigur, va fi anularea Legii privind libertatea religiei, apoi adoptarea legii lustrației și a legii privind originea proprietății, care va determina atitudinea față de cei care au dus Muntenegru la disperare, au adunat bogății nespuse și i-a făcut cerșetori pe ceilalți cetățeni din Muntenegru. Totul va fi cinstit, cu dreptate, și va fi un avertisment pentru toți cei care intră în politică – politica nu este cel mai profitabil loc de muncă".

Desigur, alegerile din Muntenegru și rezultatele lor nu înseamnă încă că puterea din această țară se va schimba. Rezultatele scrutinului pot fi contestate, anumiți parlamentari pot fi ademeniți, cumpărați sau pur și simplu intimidați, se poate organiza un Maidan, noi alegeri și așa mai departe. Există multe modalități de a nu ceda puterea, dacă dorința de a nu pierde este foarte mare. Dar faptul va rămâne pentru totdeauna un fapt: forța politică care a condus în Muntenegru timp de aproape 30 de ani, și-a pierdut încrederea alegătorilor tocmai datorită politicii sale anti-bisericești. Reprezentanții taberelor direct opuse sunt de aceeași părere în această privință.

Astfel, președintele Comitetului Consiliului Federației pentru afaceri internaționale Constantin Kosacev a declarat: "Biserica, deși este separată de stat, a jucat un rol foarte important în această luptă pre-electorală". De asemenea, publicația ucraineană pro-occidentală "Oglinda săptămânii" a publicat un articol analitic, în care principala cauză a înfrângerii partidului de guvernare din Muntenegru a fost determinată de poziția Bisericii: "Legea privind libertatea religiei i-a îndepărtat de candidații pro-guvernamentali pe mulți alegători care în alegerea "partidul sau biserica" au ales biserica".

***

În iulie 2020 Preafericitul Mitropolit Amfilohie a vorbit despre cauzele globale ale înfrângerii partidului de guvernare din Muntenegru. O cauză este dușmănia împotriva lui Dumnezeu și a Bisericii Lui. "Cei care sunt acum la putere în Muntenegru trebuie să înțeleagă că au declarat război lui Dumnezeu și nu lui Amfilohie sau poporului din Muntenegru. Ei au declarat război împotriva lui Dumnezeu Cel Viu și, prin urmare, cel care luptă cu Dumnezeu își pierde chipul și sufletul său, renunță la toți conducătorii adevărați care au condus această regiune de pe vremea împăratului Constantin până la regele Nicolai Petrovici", a menționat Mitropolitul Amfilohie.

Și în acest context, nu putem să nu trasăm o paralelă cu evenimentele ucrainene. Petro Poroșenko, după ce a organizat o nouă "biserică" din două structuri schismatice și a pornit prigonirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice, la fel ca Djukanovici, "a declarat război Dumnezeului Celui Viu". Poroșenko a suferit un fiasco politic. Și Djukanovic tot a pierdut.

Alegerile parlamentare – 2020 din Muntenegru, la fel ca alegerile prezidențiale și parlamentare din Ucraina în 2019, au dovedit limpede că ostilitatea față de Biserică are ca urmare respingerea unor asemenea politicieni de oamenii simpli și refuzul sprijinului la alegeri. În final, ei pierd puterea. Dar dușmănia împotriva Bisericii duce nu numai la înfrângerea la alegeri și la pierderea puterii. Acest lucru duce la consecințe mult mai grave: înfrângerea în lupta pentru sufletul său nemuritor și pierderea speranței la mântuire.

Dacă observați o eroare, evidențiați textul dorit și apăsați pe Ctrl + Enter pentru a informa moderatorul despre acest lucru.

Sondaj

Biserica Ortodoxă Ucraineană trebuie să ia parte la procesul de instaurare a păcii în Donbas?
Da, Hristos ne-a lăsat poruncă să fim făcători de pace.
100%
Nu, acest lucru este sarcina autorităților.
0%
Este inutil, politicienii nu doresc pacea.
0%
Total voturi: 1

Arhiva

Система Orphus